Boala gură-mână-picior la copii este una dintre cele mai contagioase afecțiuni virale, foarte frecventă în colectivități la copii sub 10 ani. Simptomele includ bube sau răni, în interiorul sau în jurul gurii, precum și o erupție cutanată pe mâini, picioare sau fese. Chiar dacă este neplăcută, boala nu este gravă și nu are complicații. Cum arată veziculele și care este tratamentul potrivit, ne explică medicul pediatru.
„Deși apare mai ales la copii, boala gură-mână-picior nu este neapărat o boală a copilăriei. Poate apărea la orice vârstă și poate avea tablouri clinice diferite. Boala este provocată de virusul Coxsackie, iar manifestările sunt diferite, în funcție de tulpina virusului contactat. De obicei, la copil sunt mai blânde, se vindecă mai repede, dar pot face alte infecții cu Coxsackie, uneori chiar cu aceeași tulpină. Există și posibilitatea de a rămâne cu imunitate de lungă durată, după un episod de boală”, ne-a explicat dr. Anca Cochino, medic specialist pediatrie, la Clinica Pediasan din București.
Boala gură-mână-picior și alte manifestări ale virusului Coxsackie
Virusul Coxsackie poate produce o mare varietate de simptome. Mulți copii nu au simptome, sau doar simptome asemănătoare gripei sau virozei. Alți copii se plâng de dureri în gât și greață. Scăderea ușoară a apetitului este un alt simptom. „În funcție de tipul de virus care produce infecția, manifestările sunt diferite”, mai spune medicul pediatru.
În tabloul clinic al afecțiunii, leziunile apar și în faringe, dar și la nivelul mucoasei bucale, iar în palme și tălpi, uneori pe fese, apare o erupție specifică sau doar un eritem punctiform. Arată ca și cum am fi înțepat pielea cu acul (multe pete mici și roșii), alteori poate arăta ca niște vezicule tari, cu margini roșii, care de obicei nu se sparg.
La copii, elementele cutanate de obicei nu dor și nu dau prurit (mâncărime). La adulți se pot asocia cu edem (umflarea) dureroasă a mâinilor și picioarelor și necesită tratament antiinflamator local și sistemic.
Forma digestivă
Se manifestă cu febră mare, vărsături, apoi diaree. Evoluția este autolimitată, se remite spontan în 3-4 zile. După această formă, prin afectarea enterocitelor (celulelor intestinale care produc lactaza – o enzimă care digeră lactoza din lapte și produse lactate), poate rămâne intoleranța la lactoză timp mai lung (săptămâni până la 1 lună) cu persistența scaunelor diareice când sunt consumate lactate sau lapte.
Boala gură-mână-picior nu are riscuri și se tratează acasă.
Marea majoritate a manifestărilor sunt neplăcute, dar se vindecă destul de repede și complet fără leziuni pe termen scurt. Trebuie scăzută febra și menținut un aport de lichide corespunzător.
Când copilul poate consuma alimente sau se poate hidrata, nu este nevoie de spitalizare, ci doar de răbdare pentru a trece zilele și a se vindeca veziculele. Dacă, însă, copilul varsă mult, are febra mare care nu scade, dacă nu se poate hidrata, atunci este obligatorie spitalizarea.
Care este tratamentul pentru boala gură-mână-picior
Hidratare corespunzătoare, antitermice la nevoie, uneori pot fi utile preparate cu glicerină și anestezic folosite local în gură, pentru a ameliora durerea și a permite hidratarea și tolerarea alimentelor. Tot pentru ameliorarea simptomelor sunt și spray-urile antivirale, care nu acționează direct pe virus, însă ameliorează senzațiile neplăcute cu ajutorul componentelor (miere, glicerol, anestezic).
Pe veziculele de pe piele nu se pune nimic. Dacă totuși dau mâncărimi, se pot folosi unguente precum cele pentru mușcături de insecte. Este nevoie de antibiotic doar în condițiile în care boala se asociază cu alta bacteriană, sau dacă se suprainfectează.
Copilul poate face baie sau duș, în mod obișnuit.
Când apare cu precădere boala
De regulă, boala gură-mână-picior apare primăvara și vara și are caracterul unor mici epidemii, dat fiind faptul că agentul patogen, un virus, este foarte contagios.
Boala mână-gură-picior se manifestă mai ales la copiii cu vârsta cuprinsă între unu și șase ani, risc maxim având copiii care care merg în colectivități (creșă, grădiniță), dar poate fi contactată și de la partenerii de joacă, în parc.
Deși, în sine, boala gură-mână-picior nu este gravă, în primele zile de manifestare ale bolii, starea generală a copilului este alterată profund, copilul este irascibil, iar cel mai mare risc îl reprezintă deshidratarea, mai ales în cazul copiilor mici. Fetele care au făcut boala, vor transmite anticorpi copiilor lor. Rețineți că virusul este prezent și în materiile fecale ale copilului.
Mai multe despre această afecțiune găsiți și în acest videoclip:
Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.
