Colesterolul la copii. După ce piciul tău a trecut de 2 anișori, trebuie să treci pe lista de analize și măsurarea colesterolului. Factorii care ar trebui să-ți de a de gândit sunt cazurile similare în familie și alimentația bogată în grăsimi. Să nu spui nici măcar în glumă că un copil poate mânca orice și nu va păți nimic, deoarece exerții te vor contrazice. Hipercolesteromia poate apărea și la copii de grădiniță, dacă nu ești atentă la alimentația celui mic.
Chiar dacă este vorba despre un copil, în momentul în care colesterolul depășește limitele normale începe să se depună pe pereții interiori ai arterelor și să facă din ce în ce mai dificilă circulația sângelui.
Și uite așa, în timp copilul tău poate suferi de o afecțiune cardiovasculară. Așa că, regula e mai bine să previi decât să tratezi este valabilă și-n cazul colesterolului.
Colesterolul provenit din alimente nu reprezintă decât 20-25 % din totalul colesterolului existent în corp. Restul de 75-80 % provine din biosinteza lui, efectuată
în special în ficat.
Colesterolul la copii. Scoate-i grăsimile din farfurie!
Copiii cu vârste cuprinse între 2 și 19 ani trebuie să aibă nivelul colesterolului sub valoarea de 170 de mg.
Factori de risc în apariția colesterolului la copii:
• ereditatea
• o alimentație bogată în grăsimi
• lipsa mișcării
• obezitatea
E foarte simplu să ții departe de copilul tău hipercolesteromia și complicațiile acesteia nedorite. Așadar, odată ce reduci cantitatea de grăsimi consumate și nivelul colesterolului se menține în parametrii normali. Medicii pediatrii recomandă ca 30% din mâncarea zilnică a unui copil de peste 2 ani să fie constituită din grăsimi de bună calitate.
Evită produsele de patiserie și de la restaurantele de tip fast-food, prăjelile și, din păcate și dulciurile. În plus trebuie să-ți obișnuiești copilul să facă mișcare în fiecare zi. Nu doar îl ajuți să-și reducă nivelul de colesterol, dar elimini și riscul de a dezvolta obezitate infantilă ori boli ale inimii.
Tabelul de mai jos te poate orienta asupra cantităţii de colesterol din diversele alimente:
Colesterol/100g aliment
Lapte de vacă integral 10 mg
Lapte matern 10-20 mg
Brânza grasă 100 mg
Carnea de pui fără os 70 mg
Carnea de găină fără os 90 mg
Ficat de pui 200 mg
Muşchi de vită 80 mg
Pulpa de vită 120 mg
Ou întreg (2*50g) 440 mg
Unt 250 mg
Creşterea colesterolului se previne din copilărie
Medicii de la Colegiul Universitar Columbia atenţionează că micuţii al căror organism prezintă un nivel ridicat de colesterol sunt mult mai expuşi bolilor specifice atunci când ajung la vârsta adolescenţei şi apoi la cea adultă. Specialiştii au urmărit evoluţia pe o perioadă de cinci ani a unui număr de 450 de copii.
Toţi aceştia aveau, la începutul studiului, vârste cuprinse între 3 şi 4 ani. Medicii s-au concentrat numai pe nivelul colesterolului şi al trigliceridelor din organismul micilor subiecţi.
Rezultatul: după cei cinci ani, copiii cu cel mai mare nivel de colesterol erau aceiaşi cu cei care au fost depistaţi cu astfel de probleme la demararea cercetărilor.
Bazându-se pe aceste concluzii, specialiştii consideră că prevenirea bolilor coronariene poate începe de la vârsta de 3-4 ani, această perioadă dovedindu-se a fi chiar cea mai potrivită pentru a se ţine sub control creşterea colesterolului în timp.
Mai jos, găsiți cele mai eficiente metode pentru a ține sub control colesterolul la copii.
Omega 3, secretul colesterolului bun
Acizii grași Omega 3 sunt esențiali pentru o sănătate perfectă. Dar, organismul nu-i produce suficient prin forțe proprii, așa că trebuie să-i dai o mână de ajutor printr-o dietă corectă sau cu suplimente alimentare, indiferent de vârstă!
Unul dintre cele mai mari beneficii aduse de omega 3 pentru organism este că scade nivelul colesterolului rău protejându-ți astfel și inima. Dacă alegi să urmezi o dietă mediteraneană, bogată în alimente care conțin omega 3, vei avea un nivel optim al colesterolului bun și o valoare scăzută a trigliceridelor.
Surse bune: boabe se soia fierte, semințe de ridiche încolțite, crude, sucuri din fructe de iarnă, germeni cruzi de grâu, lapte fortificat cu DHA, băuturi pe bază de ovăz, iaurt îmbogățit cu Omega 3, ouă fierte, pește și fructe de mare, hamsii, crap, caviar negru și roșu, cod, crap, merluciu, hering, homar, macrou, caracatiță, somon, sardine, scoici fierte, nuci, semințe de in, migdale, ulei de: canola, de in și de nuci.
Colesterolul la copii, pune accent pe alimentele care conțin fibre!
Te gândeşti că micuţul este prea fraged pentru a avea probleme de inimă, colesterol mare ori diverse neoplazii. În imensa majoritate a cazurilor aşa stau lucrurile, însă nu uita că „cei şapte ani de acasă” te marchează pe tot restul vieţii.
Dacă puştiul prinde drag de fructe şi legume, va purta acest obicei sănătos pe tot parcursul vieţii, protejându-se împotriva afecţiunilor celor mai grave. Aşadar, obişnuieşte-l să mănânce multe fructe (şi legume) cât mai proaspete şi necojite!
Nu există articol medical sau emisiune tv despre sănătate în care să nu se insiste pe creşterea consumului de fibre în rândul copiilor: aici efectele benefice au impact maxim. Așadar, nu trebuie să uităm de „cei şapte ani de acasă“: obiceiurile alimentare bune se clădesc în copilărie!
Fibrele dau volum alimentelor ce le conţin, copilul se satură repede şi astfel este prevenit mâncatul excesiv ce ar duce la obezitate, precum şi la multiplele complicaţii ale acesteia: hipertensiune arterială, boli de inimă, diabet, colesterol mărit.
Prin acţiunea lor directă, fibrele scad concentraţia sanguină a colesterolului „rău“ (LDL – colesterolul care are tendinţa de a se depune pe vasele sanguine) şi mobilizează din tubul digestiv toxinele şi microbii periculoşi, care altfel ar stagna şi s-ar multiplica necontrolat.
O mulţime de fructe – gustoase şi pe placul copilului – conţin fibre: mere, pere, portocale, banane, afine, coacăze, zmeură, prune. În plus, în meniul săptămânal pot fi incluse supe, mâncăruri, salate ce includ legume sau cereale care îi oferă, atât de necesarele fibre:
fasole păstăi, soia, linte, mazăre, varză, sfeclă, vinete, cereale integrale, pâine integrală sau de secară, pâine neagră. Un aliment bogat în fibre este cel care furnizează cel puţin 5 grame de fibre într-o porţie, dacă el aduce între 2,5 şi 4,9 g este considerat o sursă bună de fibre.
Mese cu fibre și fără colesterol! (cum îl obișnuiești fără să-și dea seama)
Micul dejun:
• Alături de pâinea albă cu care s-a obişnuit, pune şi câteva felii de pâine neagră, integrală sau de secară. Curiozitatea va învinge şi o va încerca. După un timp, nu mai pune pâine albă şi vezi dacă acceptă nouă variantă.
• Prăjiturelele, tartele, brioşele coapte de tine în casă pot fi preparate din făină integrală (pe care o găseşti la plafar); foloseşte cât mai multe fructe în reţetă.
• Alege pentru dimineaţă cereale integrale (musli cu stafide, smochine, banane, ba chiar şi cu ciocolată). Dacă le refuză, păcăleşte-l şi amestecă-le printre cerealele lui favorite.
Prânzul şi cina:
• Aceeaşi poveste cu pâinea integrală: la început oferă-i-o ca alternativă, pentru ca mai apoi să renunţi complet la pâinea albă.
• Pastele făinoase folosite la gătit (spaghete, tăiţei, melcişori etc.) pot fi înlocuite cu cele preparate din făină integrală.
• În ciorbe şi supe, adaugă întotdeauna o mână de boabe (fasole, mazăre, linte).
• Implică-l în pregătirea mesei, a salatelor. Vei vedea cum devine mult mai ascultător şi mai mâncăcios când va afla de la tine fel de fel de povestioare legate de legumele din farfurie.
Gustările dintre mese:
• Dacă pe la 11 bate din picior că îi e foame, oferă-i un fruct, sau un sandviş cu pâine integrală.
• Biscuiţii din făină integrală sunt şi ei un aliat de nădejde.
• Un iaurt în care amesteci musli şi stafide va fi un desert minunat.
• Floricelele de porumb sunt săţioase şi au, de asemenea, multe fibre. Atenţie însă! Pot fi înecăcioase! Ele nu se dau copiilor mai mici de trei ani.
• Salatele de fructe (mere, pere, piersici, caise, banane, portocale, zmeură, afine, coacăze, pepene), acoperite cu frişcă sau îngheţată sunt „o afacere la cheie“!
Supa de zarzavat
Ai nevoie de:
• 100 g morcovi tăiat rondele (doi morcovi mijlocii)
• 100 g de albitură (pătrunjel, ţelină, păstârnac)
• 100 g de cartofi
• un dovlecel mic
• o roşie
• un ardei
• o ceapă coaptă şi decojită
Cum se prepară:
• Se fierb acoperite, la foc mic, în 700 ml de apă timp de 2 ore, sau se pun cu 300-350 ml de apă în oala sub presiune şi se fierb 20-30 de minute.
• Se strecoară, se pasează morcovul, albitura şi cartoful, restul zarzavaturilor nu se dau sugarului până spre 8-9 luni, când vor putea fi pasate toate, dar pot fi folosite de adulţii din casă.
• După pasare, se adaugă o linguriţă de ulei de măsline – la 300 ml de supă de zarzavat – apoi se mai dă o dată în clocot.
Pentru ca rinichii lui încă imaturi să fie protejaţi, folosirea sării de bucătărie în mâncare trebuie amânată până după vârsta de un an.
Colesterolul la copii, împrietenește-l cu orezul!
E bine să ştii că orezul este prietenul tău: colesterol zero şi urme fine de alte grăsimi, fără a pune la socoteală oul, uleiul, sau untul adăugat de tine în reţetă.
Orezul este o alegere sănătoasă din punct de vedere nutriţional. O porţie obişnuită de orez aduce în medie cam 250 kilocalorii, conţinut ce variază destul de mult în funcţie de ingredientele care mai intră în mâncarea de orez (ouă, unt, carne, ulei etc.).
Orez cu caise
Ai nevoie de 4 caise mari pe care trebuie să le speli și să le decojești! Coaja o pui la fiert într-un vas cu 700-800 ml de apă. După zece minute scoţi cojile de caise, iar în apa rămasă pui la fiert 4 linguri de orez – astfel salvezi o mulţime de minerale aflate din abundenţă în coaja fructului.
Când orezul începe să se înmoaie (e fiert pe jumătate), adaugi caisele tăiate felii, 3 linguri de zahăr şi coajă de lămâie rasă. Apoi bagi totul la cuptor, la foc potrivit, unde vei ţine vasul suficient de mult pentru ca orezul să se fiarbă bine. Când totul e gata, torni conţinutul în boluri!
Budincă de spanac şi orez
Cureţi şi speli 300 de grame de spanac sau scoţi un pacheţel de la congelator, gata pregătit. Îl pui la fiert în puţină apă. Când vezi că e bine fiert, scoate-l din apă, scurge-l, toacă-l şi dă-l printr-o sită potrivită. Între timp, pui la fiert orezul (o lingură) şi îl amesteci un pic să nu se lipească.
Mai trebuie să pregăteşti un sos alb: din 100 ml lapte, pui la fiert mai mult de jumătate, iar restul, rece, îl amesteci o linguriţă de făină integrală (circa 5 g) astfel încât să nu se facă „cocoloaşe”. Combinația lapte-făină o „uneşti” cu laptele care fierbe şi adaugi o linguriţă de unt când sosul este fierbinte.
După ce ai pregătit toate ingredientele principale (orezul, spanacul, sosul alb) le amesteci bine pe toate şi adaugi o linguriţă de suc de lămâie natural, un praf de sare şi, după gust, o linguriţă rasă de zahăr. Lămâia nu numai că aduce o aromă deosebită, dar şi creşte absorbţia fierului din spanac prin vitamina C pe care o conţine.
Aceste amestec se pune într-un vas (preferabil din sticlă termorezistentă), pe care îl laşi să plutească 20-30 de minute într-o oală cu apă în clocot. După ce se răceşte, poate fi servit copiilor de peste 10 luni.
Colesterolul la copii. Mazărea face minuni!
Hai să vedem mai întâi de ce e bună mazărea:
• Este o minunată sursă de albumine, hidrocarburi, amidon, conţine fier, potasiu, fosfor, zinc, vitamina C, vitamine din grupa B.
• Datorită amestecului de vitamine B1, B2, B6 şi C precum şi a conţinutului de fier constituie un medicament împotriva oboselii, a anemiei, a problemelor cu învăţatul, şi a funcţionări slabe a sistemului imunologic imunitar al organismului.
• Scade nivelul de colesterol. Protejează împotriva cancerului şi influenţează benefic sănătatea oaselor.
• 100 g de mazăre conţin 80 Kcal.
Piure de mazăre cu morcovi
Ai nevoie de: 300 g de mazăre, un morcov, două linguri de unt, un vârf de linguriţă de îndulcitor natural, 150 ml de lapte.
Fierbi mazărea şi rondelele de morcov până când sunt foarte moi, cam 40-50 minute. Le scurgi, apoi le pasezi printr-o sită fină. Pasta astfel obţinută o amesteci cu zahărul, laptele şi untul, apoi o pui la fiert, în baie de apă, cam 5-10 minute, până când se omogenizează bine.
Ficăţei cu mazăre
Ai nevoie de: 5-6 ficăţei proaspeţi de pui, 2 cartofi mari, 300 g mazăre proaspătă, un morcov, mărar, unei de măsline şi ceapă verde. Căleşti puţin ceapa şi adaugi apoi ficăţeii, spălaţi foarte bine şi le mai laşi împreună la foc potrivit câteva minute.
Separat fierbi cartofii şi morcovul tăiat felii şi când încep să se înoaie îi adaugi peste ficăţei şi ceapă şi laşi totul să fiarbă. Nu uita să adaugi şi mazărea! Când totul este gata, adaugi puţin mărar tocat mărunt!
Pate de mazăre
Ai nevoie de: 400 g de mazare fiartă bine, 2 cepe medii tocate foarte mărunt, 3-4 căţei de usturoi pisaţi ca pentru mujdei, 3 linguri de ulei de măsline, suc de roşii şi puţină sare.
Pasezi bine mazărea fiartă printr-o sită până arată ca o cremă şi rmân cojile pe sita. Aşezi mazărea într-un borcan în aşa fel încât să-i ajungă până la jumătate.
Adaugi peste pasta de mazăre usturoiul pisat. Într-un vas înăbuşi ceapa cu uleiul, adaugi sucul de roşii şi mai amesteci câteva minute până se omogenizează. Torni în borcan noua copoziţie şi amesteci până ce pateul devine omogen.
Servit cu măsură, oul face casă bună cu colesterolul!
Dacă-l raportezi la dimensiunile sale, oul este, de departe, alimentul cu cea mai mare concentraţie de substanţe nutritive. Conţinutul echilibrat de aminoacizi esenţiali (pe care organismul nu-i poate forma, dar care îi sunt indispensabili) este o altă calitate deosebită a lui.
Toate grăsimile oului sunt concentrate în gălbenuş, şi nu sunt deloc puţine! Dintre ele, lecitina este deosebit de importantă pentru copilaş (şi nu numai), stimulându-i activitatea nervoasă. Colesterolul salută şi el cordial întâlnirea cu puiul tău.
Gălbenuşul de ou conţine foarte mult colesterol (220 mg într-un ou mediu de 50g), în condiţiile în care necesarul de colesterol al copilului este de 300 mg zilnic. Dar cantităţi importante de colesterol conţin şi carnea sau lactatele.
În aceste condiţii nu cred că ar fi corect să-ţi spun „dă-i copilaşului tău un ou pe zi”. Într-o zi poate mânca mai multă carne şi brânză, în alta îi dai un ouşor şi mai multe vegetale cu cereale. Oricum 4-5 ouă pe săptămână sunt considerate necesare pentru organismul în creştere.
Prima rețetă cu ou
Bebeluşul tău poate gusta un sfert de gălbenuş de ou, cam pe la 7 luni şi jumătate. Nu i-l da însă, simplu, deoarece se poate îneca şi mâine-poimâine ţi-l refuză! Amestecă-l cu puţin piure de cartof sau de dovlecel. Nu te speria: sunt foarterare cazurile în care micuţii nu vor să pape ou!
Până la 1 an, poţi combina oul cu orice legumă preferată de puiul tău în piureuri cum numai mami ştie să le facă!
Lapte de pasăre
Ai nevoie de: 800 ml de lapte, 4 ouă, 60 g de zahăr, două linguri de făină, un plic de zahăr vanilat, coajă rasă de lămâie.
Pui laptele la fiert. Între timp, baţi albuşurile într-o spumă tare şi adaugi o lingură de zahăr, în ploaie, bătând încet cu telul. Iei câteva linguriţe de albuş şi le pui uşor în laptele clocotit, lăsându-le să fiarbă preţ de un minut.
Apoi le scoţi într-un castron, cu spumiera, şi adaugi altele, până termini albuşul. Laptele rămas îl strecori şi îl adaugi treptat peste gălbenuşurile frecate cu restul de zahăr şi cu făina. Pui compoziţia din nou pe foc, amestecând mereu, până când începe să se îngroaşe. La sfârşit, iei compoziţia de pe foc, adaugi aromele (zahărul vanilat şi coaja de lămâie), o torni peste găluşte, fără să le acoperi complet şi dai totul la rece.
