Copii care fumează. Ce se întâmplă dacă fumezi din copilărie

Fumatul în copilărie poate afecta puternic plămânii,
Fumătorii care au devenit dependenți în copilărie vor renunța mult mai greu la acest viciu, la maturitate.

Există copii care fumează de la 12, 13 ani, inițial din curiozitate, teribilism sau dorința de a fi ca cei mari, iar apoi, pur și simplu pentru că devin dependenți. Efectele sunt de mai multe feluri: unele care apar rapid și altele care se instalează după mulți ani. Primele sunt ușoare, de ordin estetic, celelalte însă pot pune în pericol viața fumătorului.

Cancerul pulmonar, alte forme de cancer, bolile de inimă sau atacurile cerebrale – toate acestea aflate în strânsă legătură cu fumatul, pot apărea la mulți ani distanță față de momentul primei țigări. Cert este că efectele consumului de tutun se răsfrâng asupra sistemului nervos, a celui respirator, cardiovascular, gastrointestinal, imunitar și metabolic. În multe situații, simptomele apar târziu, însă organismul este atacat de la primele fumuri de țigară, iar atacul se întețește pe măsură ce se instalează viciul.

Risc de trei ori mai mare de a avea nevoie de medic sau psiholog

Magda Ciobanu, medic primar pneumolog, specialist tabacolog la Institutul ”Marius Nasta” din Capitală, spune că liceenii din anii mari care fumează zilnic și au început să fumeze din copilărie au un risc de două ori mai mare decât colegii lor nefumători să raporteze o stare de sănătate generală mai precară. ”Este un risc de 2,5 ori mai mare de a raporta tuse cu expectorație sau sânge ori dificultăți de respirație, și un risc de trei ori mai mare de a fi consultat de un medic sau alt profesionist din sănătate pentru o problemă emoțională sau psihologică”.

Ce se întâmplă în creierul acelor copii care fumează?

Primul efect pe care îl vezi atunci când te apuci de fumat este acela că nu mai ești stăpânul propriului creier. Apar, în cele mai nepotrivite momente, nevoia bruscă și stringentă de a fuma, anxietatea, nervozitatea, stresul. ”Mulți fumători consideră că fumatul ușurează stresul, în realitate el este o cauză majoră. Fumatul doar pare să reducă stresul deoarece, în realitate, el diminuează iritabilitatea și tensiunea cauzate de sevrajul de nicotină”, precizează Magda Ciobanu.
Dopamina, care este un neurotransmițător cunoscut sub numele de molecula de recompensare a creierului, ajută la controlul centrilor de recompensă și plăcere. În cazul fumătorilor începători, nivelul receptorilor de dopamină din creier crește, ceea ce determină starea de plăcere și mulțumire. Însă efectul este temporar, pentru că odată cu consumul frecvent de tutun nivelul acestor receptori se reduce, iar creierul tânjește din ce în ce mai des după senzația de plăcere. Așa apare dependența.
Magda Ciobanu spune că renunțarea la țigară este mai dificilă în cazul celor care s-au apucat de fumat în copilărie sau adolescență. ”Dependența de nicotină este  mai severă pentru adultul care fumează din copilărie, dar cel mai important este că acel adult nu știe cum să facă față provocărilor emoționale specifice adulților în alt mod decât apelând la țigară. De aici provin miturile despre “cafea fără țigară nu se poate/ nu pot să învăț dacă nu fumez/ nu ma simt cool, atrăgătoare, sexi dacă nu am țigara/ țigara de după sex etc”.

Ce se întâmplă cu sistemul respirator al acelor copii care fumează?

Sistemul respirator include traseele de la nas și sinusuri până la plămâni. Toate aceste zone sunt în legătură directă unele cu altele, iar efectele tutunului se pot manifesta pe toată suprafața acestui traseu, simultan. Iată cum resimți afectarea acestei zone:
  • Bronhospasm: contracție a mușchilor de pe pereții bronhiilor, care determină reducerea debitului de aer. Ceea ce observi este o șuierătură la expirație, sau o tuse inexplicabilă.
  • Producție mare de flegmă și tuse persistentă. Plămânii produc mucus pentru a aduna substanțele chimice și pe cele toxice. Acest mucus, combinat cu tusea, reprezintă o formă prin care plămânii încearcă să se curețe.
  • Performanțe fizice reduse: Când organismul este stresat sau foarte activ, e nevoie ca o cantitate mai mare de oxigen să ajungă la mușchi. Combinația de bronhospasm cu secreția consistentă de mucus are efectul de a împiedica funcționarea corectă a plămânilor și, prin urmare, performanțele sportive scad.

Ce se întâmplă cu inima când fumezi?

Sistemul cardiovascular include inima și toate vasele care transportă sângele de la organe și spre organe. Toate acestea sunt conectate și asigură, alături de plămâni, transportul oxigenului către creier, inimă și restul organelor vitale. Nicotina crește cantitatea de grăsimi rele (LDL, trigliceride, colesterol) care circulă prin sânge și o scade pe cea a grăsimilor bune. Acest lucru face ca riscul de boli de inimă și atac de cord să crească. Fumatul poate duce și la ateroscleroză, tromoboză (care blochează circulația sângelui), creșterea ritmului inimii.

”Rata cardiacă de repaus a fumătorilor tineri este cu două – trei bătăi pe minut mai mare decât la nefumători. Studiile au arătat că pot fi găsite semnele precoce ale bolilor de inimă și ale accidentului vascular cerebral la adolescenții care fumează”, precizează Magda Ciobanu. De asemenea, la fumători tensiunea arterială tinde să fie ridicată, ceea ce suprasolicită inima.

Ce se întâmplă cu sistemul imunitar când fumezi?

Sistemul imunitar este cel care face ca organismul să lupte singur cu diverși agenți patogeni, însă consumul ridicat de tutun îi slăbește capacitatea de a face acest lucru și apar astfel infecții repetate. Cele mai frecvente afecțiuni cauzate de slăbirea apărării organismului din cauza tutunului sunt otitele, sinuzitele și pneumonia. Inclusiv virozele banale sau gripele au simptome mai severe în cazul fumătorilor.

Ce legătură este între consumul de tutun și cancer?

Anual, tutunul ucide peste 5 milioane de oameni, iar conform Asociației Americane Pulmonare, țigările sunt responsabile de 90% dintre formele de cancer pulmonar. Însă fumatul se află în strânsă legătură și cu alte tipuri de cancer: de esofag, laringe, cavitate bucală, gât, ficat, vezică urinară, colon, rect, col uterin, precum și leucemie mieloidă acută).

Ceea ce este important de știut de către orice fumător este faptul că o singură țigară conține peste 7.000 de substanțe chimice, dintre care cel puțin 250 sunt dăunătoare, iar 69 pot provoca cancer.

La Institutul ”Marius Nasta”, anual, în cadrul programului Școala Altfel, elevii din diverse școli vin să afle despre efectele fumatului asupra organismului. Dr. Magda Ciobanu le arată exact ce intră în plămânul lor când fumează o tigara și, mai ales, cum miroase gudronul dintr-o țigară. ”În felul acesta, ei înțeleg că așa le miros gura, mainile, respirația, ei înșiși.. Deci, dacă un nefumător stă lângă ei, asta va mirosi, și nu Chanel, Dior etc..”, conchide Magda Ciobanu.

Dacă te-a interesat să citești despre riscurile la care se supun copiii care fumează, probabil te vor ajuta și următoarele articole:

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație ()