Diareea la copii: tratamentul indicat și când se impune spitalizarea

Diareea la copii este, teoretic, o afecțiune banală din cauza căreia, însă, cu ani în urmă, mureau foarte mulți bebeluși și copii mici. Acum 24 de ani, terapia de rehidratare orală şi-a dovedit pentru prima dată eficienţa în managementul pacienţilor cu diaree severă, cauzată de holeră. Dezvoltarea acestei terapii simple pentru diareee, una din cele mai banale boli ale umanităţii, a fost o mare realizare a secolului 20. A avut unicul merit de a scădea mortalitatea produsă de diaree care era prezentă în mai mult de 100 de ţări.

Diareea ucide 4 milioane de oameni anual şi rămâne încă o problemă în statele dezvoltate. În SUA, fiecare copil are între 7-15 episoade de diaree până la vârsta de 5 ani, conform cdv.org. 9% dintre spitalizările copiilor sub 5 ani sunt asociate cu diareea şi 300-500 de copii mor anal din această cauză.

Centrul pentru Prevenţia şi Controlul Bolilor din SUA consideră că una din marile sale realizări este realizarea procedurii/managementului diareei acute la copii, care pune pe primul plan terapia orală de rehidratare. Aceasta a scăzut rata spitalizării şi a deceselor.

Acum 100 de ani, boala diareică era cauza principală de deces la copii, mai ales vara. În ultimii 20 de ani s-au făcut extrem de multe cercetări despre etiologia sau cauzele episoadelor diareice. La începutul anilor ‘70, 15-20% dintre episoadele diareice aveau cauze de natură infecţioasă.

Diareea poate fi cauzată atât de virusuri cum ar fi adenovirusuri şi calicivirusuri, dar şi de bacterii cum ar fi: salmonella shingella, yersinia, campylobacter. Si paraziţii pot cauza diaree: giardia, cryptosporidium.

Istoricul tratamentului diareei

Primele soluţii de rehidratare orală au apărut în anii’30. Cercetătorii s-au concentrat pe crearea unor soluţii adecvate şi deloc costisitoare care să fie la îndemâna familiilor sărace. Soluţia folosită atunci conţinea pe fiecare mmol/L de substantă: sodium, 62, potasiu, 20, cloruri, 52, lactate, 183 (3.3%)

Cum se administrează soluţiile de rehidratare orală?

Ele pot fi folosite indiferent de vârsta pacientului, de agentul patogen ce cauzează boala sau de valorile de sodiu. Multe studii din anii 50, efectuate atât pe animale cât şi pe oameni, au demostrat o legătură între absorbţia ionilor de sodiu şi moleculele de glucoză aflate în intestine. Dar, pentru a corecta aportul mare de sodiu, s-a administrat şi apă pacienţilor iar asta a ajutat la eliminarea excesului de sare.

Abia în 1975 Organizaţia Mondială a Sănătăţii a stabilit o formulă standard pentru rehidratare. Soluţiile orale de rehidratare se prezintă sub formă de preparat lichid gata pentru administrare sau în pliculeţe sub formă solidă. Preferabile sunt cele în formă lichidă gata preparate pentru că acasă părinţii le-ar putea dilua pe cele la plic sau ar putea să le administreze mult prea concentrate. La fel, sub orice formă s-ar prezenta, ele trebuie completate de alte lichide, cum ar fi apă sau lapte matern.

 

Deşi rehidratarea se recomandă tuturor pacienţiilor şi tipurilor de diaree, există totuşi câteva constrângeri. De exemplu, rehidratarea nu este suficientă pentru a trata diareea cu sânge, care este cauzată de o bacterie ce necesită antibiotic și nici în diareea severă, care trebuie tratată cu perfuzii sau în diareea însoțită de vărsături. Totuşi, funcţionează uneori când se admistrează în cantităţi mici de la 5-10 ml la interval de 1-2 minute, cu creșterea graduală a cantităţii de lichid.

 

Dieta în episoadele diareice

Nu doar deshidratarea este un efect advers important, ci şi anorexia sau statusul nutriţional. Copiii nu mai absorb carbohidraţi, proteine, iar cererile nutriţionale sunt crescute când este afectat tot organismul. Astfel, pe termen lung, diareea poate conduce la malnutriţie.

La bebeluşii alăptaţi este importantă continuarea alăptării, însă la cei hrăniţi cu formulă se trece la formula de lapte delactozat, deoarece orice tip de diaree favorizează malabsorbţia lactozei. Indiferent de tipul de hrănire, e important ca bebeluşul să primească în continuare lapte adecvat. În general, în timpul perioadelor cu diaree, specialiştii recomandă evitarea alimentelor cu zahăr, a băuturilor dulci și a prăjelilor.

Deși universal recomandată, nu e foarte clar încă cât de eficientă este dieta cu banane, orez, măr copt şi pâine prăjită.

În orice caz, în cazul unor episoade diareice, mai ales însoţite de febră sau vărsături, este foarte important să ajungeţi la medic, care ar putea recomanda  analize şi un tratament adecvat. Deşi aparent banală, diareea acută poate deveni o boală sevără şi ameninţătoare de viaţă.

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație