Dr. Carmen Anghelescu: Este foarte important să alocăm un timp special și pentru mâncare

Raluca Dumitrică
Dr.-Carmen-Anghelescu-totul-despre-mame

Poate că vă numărați printre fericiții părinți ai căror copii mănâncă legume. Din păcate, studiile de factură recentă ne spun că realitatea nu e chiar atât de roz pentru alte familii din țara noastră, copiii români nefiind niște mari consumatori de legume. Despre obiceiuri alimentare sănătoase, consumul de legume și schimbarea stilului de viață am stat de vorbă cu Dr. Carmen Anghelescu, psiholog.

TOTUL DESPRE MAME: Alimentația copilului este una dintre cele mai importante laturi din viața celui mic. Când ar trebui să înceapă părinții să fie preocupați de aceasta?

Dr. Carmen Anghelescu: Alimentația copilului îi preocupă pe părinți de timpuriu. Un exemplu este pregătirea viitoarelor mame pentru a alăpta, laptele de mamă fiind cea mai adecvată hrană pentru bebeluși. Apoi, odată cu introducerea altor alimente pe lângă lapte, hrana copilului este subiectul central al familiei și nu numai al părinților. Ce și cât mănâncă micuțul este întrebarea centrală, adresată de părinți bunicilor care îi îngrijesc sau educatoarelor din creșe și grădinițe. Am dat acest exemplu pentru a sublinia interesul major al părinților pentru alimentația copilului lor.

TOTUL DESPRE MAME: De ce este important ca obiceiurile alimentare sănătoase să se formeze în copilărie?

Dr. Carmen Anghelescu:  Gustul și mirosul sunt simțuri foarte bine formate încă de la nașterea copilului. Comportamentul alimentar are la bază aceste simțuri care participă la detectarea și identificarea alimentelor și prin acestea copilul își construiește satisfacția și plăcerea gustului pentru ceea ce mănâncă. Frecvența în alimentația copilului a anumitor produse alimentare va crea obișnuința pentru alimentele oferite și se va produce la nivelul
creierului un „standard de selecție”. Acesta ar fi procesul de formare a comportamentului alimentar și a obiceiurilor alimentare care se structurează din primii ani de viață.

Este de remarcat că multe comportamente alimentare sunt specifice unei
anume familii, iar acestea sunt transmise copiilor de la o generație la alta, astfel
construindu-se și specificul gastronomic național. Un exemplu este faptul că mulți
părinți au probleme în a-i determina pe cei mici să mănânce legume zilnic (4 din 10
copiii nu mănâncă legume cel puțin o dată pe zi conform unei cercetări cantitative
realizată în primăvara acestui an*). Introducerea legumelor în alimentație are la bază
principiul detaliat, însă de multe ori părinții au nevoie de sfaturi care să îi ajute.

TOTUL DESPRE MAME: Există părinți care susțin că n-are rost să îl ferească prea mult pe copilul mic de alimentele nocive, că oricum va mânca de toate atunci când intră în colectivitate. Ce sfat aveți pentru aceștia?

Dr. Carmen Anghelescu: Este absolut necesar ca acest tip de alimente să fie evitate. Multe produse de acest tip consumate în copilăria mică își vor dovedi efectele negative mai târziu în perioada de adult. Grija pentru alimentație este prezentă în orice serviciu de îngrijire și educație, fie creșă, fie grădiniță. Copiii vin în aceste servicii cu gusturi deja formate și comportamente alimentare existente din familie. Copilul este, însă, o ființă adaptativă și se va înscrie destul de repede la mâncarea meniurilor oferite la grădiniță. De multe ori copiii acceptă alimente pe care le refuză acasă și își îmbogățesc comportamentul alimentar prin
imitarea celorlalți copiii care mănâncă ceea ce el refuză.

TOTUL DESPRE MAME: Mai sunt și alți părinți care au copii ce se înscriu în parametri normali de greutate și, din acest motiv, le permit acestora să mănânce orice. În mod special produse de tip junk food sau cu indice caloric ridicat. Ce probleme poate să aducă această abordare?

Dr. Carmen Anghelescu: Se știe că acest tip de produse dezvoltă rapid consumatorului și mai ales copilului, o dependență greu de eliminat. Este recomandat ca părinții să fie atenți și să aibă grijă să adopte o alimentație echilibrată. Excesul poate produce creșterea în greutate, iar obezitatea și supraponderabilitatea copiilor trebuie luată în serios, pentru că va fi dificil de eliminat kilogramele în plus. Părinții au nevoie de informații despre consecințele alimentelor de acest tip, dar și despre perseverența pe care este nevoie să o adopte pentru a forma copiilor un comportament alimentar echilibrat, care trebuie să includă și un consum de legume zilnic (cel puțin o dată pe zi).

În plus, este important ca părinții să adopte și ei acest comportament pentru că una dintre formele de învățare este imitația, iar copiii vor adopta un comportament alimentar similar cu al părinților. Spre exemplu, este foarte important să se consume alimente din cele 5 grupe de bază (cereale/pâine și produse derivate; legume și fructe; produse lactate; carne/pește/ouă și grăsimi bune) și să limiteze consumul de dulciuri/ fast food. Studiile ne spun și că părinții au nevoie de sfaturi care să îi ajute să îi determine pe cei mici să mănânce legume mai des.

Dr. Carmen Anghelescu, psiholog
Dr. Carmen Anghelescu, psiholog

TOTUL DESPRE MAME: Din ce în ce mai multe voci de specialiști susțin necesitatea mâncatului conștient. Ce semnificație are pentru organism conștientizarea actului mâncării?

Hrana furnizează „combustibilul” funcționării sănătoase a organismului uman. Pentru a garanta sănătatea este nevoie să consumi alimente de calitate, respectiv meniul zilnic să conțină acele produse de care are nevoie organismul fără a supersolicita sistemele și organele digestive. Conștientizarea constă în a ști dacă respectiva hrana corespunde nevoilor organismului, nevoi care diferă în funcție de vârstă și de nivelul de dezvoltare a copilului. Părinții conștienți vor ști să selecteze corect alimentele și să-i ofere copilului un meniu divers care cuprinde toate principiile nutritive. Este bine să fie informați și copiii despre ce cuprinde mâncarea lor și ce nevoi are organismul lor care este în creștere și care diferă de nevoile adultului.

TOTUL DESPRE MAME: Potrivit unui studiu recent, ce a avut ca obiectiv consumul de legume și dificultățile întâmpinate de părinții cu copii cu vârstă între 3- 12 ani, 4 din 10 copii (42%) nu consumă zilnic legume, iar 45% dintre părinți (4 din 10 părinți) întâmpină diferite probleme atunci când le oferă legume copiilor la masă. Care este explicația pentru aceste rezultate îngrijorătoare?

Dr. Carmen Anghelescu: Într-adevăr cercetarea realizată în această primăvară arată faptul că mulți părinți sunt dornici să le ofere copiilor legume zilnic, însă se lovesc de refuzul celor mici. La una dintre întrebările anterioare am încercat să explic mecanismul formării comportamentului alimentar la copil. Copilul se naște cu multiple competențe senzoriale, dintre care gustul este printre cele mai reprezentative. Gustul se educă și se formează „acasă” prin frecvența zilnică a legumelor. Recomandat este să existe la fiecare masă care sensibilizează senzația gustativă, analizată de creier, pentru anumite consistențe alimentare, cum ar fi legumele, formându-se nevoia de a mânca legume.

TOTUL DESPRE MAME: Tot acest studiu a relevat că cele mai consumate legume de copii în ultima lună au fost: cartofi, morcovi, castraveți, roșii, ardei, iar printre cele refuzate se numără broccoli, conopidă, spanac, urzici, ștevie, salată sau lobodă. Cum îi pot determina părinții pe copii să le dea o șansă și legumelor refuzate?

Dr. Carmen Anghelescu:  Copiii sunt curioși și dornici să afle cât mai multe lucruri despre ce este în această lume. Bazându-ne pe acestă caracteristică, părinții pot să povestească copiilor despre legumele care urmează să fie consumate la masă. Multe dintre legumele refuzate de copii, cum sunt urzicile, cresc numai în prima lună din martie, așa că gustul lor este uitat repede.

Putem povesti copiilor cum sunt cultivate, unde cresc, cum arată, cum își
schimbă aspectul când le gătim, ce calități nutritive au, ce beneficiu avem dacă le
consumăm: spanacul, urzicile au fier și creierul are nevoie de fier ca să fim isteți; arma
secretă a morcovului este betacarotenul, iar puterea lui stă în vitamine, care ne
ajută să avem o privire clară și o inimă curajoasă.

Și așa se poate discuta și despre alte legume, iar mulți copii vor avea curiozitatea să le guste. Mai putem să pregătim diverse meniuri din aceleași legume. Important este, însă, să informăm copilul despre ce mănâncă.

TOTUL DESPRE MAME: Ce importanță are pentru copii raportul gust- aspect în cazul unui preparat culinar? Și cum pot contribui părinții la acest capitol?

Dr. Carmen Anghelescu: Copiilor, și nu numai lor, le place ca mâncarea să fie arătoasă, nu numai gustoasă. Copiii sunt creativi și originali, iar dacă vom prepara împreună mâncarea, vor avea numeroase idei pe care încercăm să le punem în practică gătind împreună cu ei și apreciind contribuția lor. Astfel vor accepta să mănânce ceea ce au realizat. Important este ca părinții să fie răbdători și perseverenți, poate acest model nu va produce schimbări
imediate în comportamentul alimentar al copilului, dar vom continua să gătim și să aranjăm aspectul farfuriilor la masă.

TOTUL DESPRE MAME: Cât de mare ar trebui să fie gradul de implicare al copiilor în alegerea meniului, pregătirea lui și așezarea/strângerea mesei?

Dr. Carmen Anghelescu:  Este bine ca cei mici să fie implicați și să-i luăm în serios dacă îi consultăm în meniul zilnic. O metodă este limitarea alegerilor pe care le va face copilul prin limitarea opțiunilor și opțiunile prezentate să fie absolut neutre pentru adult. De exemplu, le
putem prezenta opțiunile prin: mâncăm supă de pui sau ciorbă de pui; mâncăm broccoli cu smântână sau supă cremă de broccoli etc.

TOTUL DESPRE MAME: Cui ar trebui să se adreseze părinții atunci când lucrurile scapă de sub control, iar cel mic prezintă probleme de sănătate provocate de o alimentație defectuoasă?

Dr. Carmen Anghelescu:  Consider că medicul de familie este primul ce ar fi de consultat, pornind de la principiul că are detalii despre obiceiurile alimentare ale familiei, apoi ar fi pediatrul și psihologul. În multe clinici se află echipe multidisciplinare și un consult medical, ca și unul psihologic, care vor conduce la cele mai potrivite soluții pentru ieșirea din impas a părinților.

TOTUL DESPRE MAME: Ca o concluzie, care ar trebui să fie cea mai indicată abordare alimentară pentru familiile de azi?

Dr. Carmen Anghelescu: În contextul stilului de viață aglomerat și accelerat, este foarte important să alocăm un timp special pentru a face din nevoile biologice de hrană o plăcere și o bucurie:

  • Alimente diverse care să acopere nevoile organismului zi de zi și includerea
    legumelor în meniul zilnic.
  • Alegem împreună cu cei mici ce vom pregăti pentru masă, pregătim împreună cu ei și respectăm masa.

Mâncarea și mesele în familie sunt un prilej de consolidare a relațiilor și de susținere a
solidarității familiei și a sănătății mintale. Atmosfera plăcută, aspectul apetisant al
mâncării, gustul și mirosul mâncării, ca și originalitatea meniului îi vor face pe copii să
declare că nimic nu se compară cu mâncarea de acasă. Și nicăieri nu este ca la „mama
acasă”. Comportamentul alimentar și stilul de viață echilibrat se învață și se formează
din mica copilărie, acasă cu mama și cu tata.

*Sursă studiu:

Cercetare cantitativă despre consumul de legume al copiilor

  • 4 din 10 copii (42%) nu consumă zilnic legume (cel puțin o dată pe zi)
  • 45% dintre părinți (sau 4 din 10 părinți) întâmpină diferite probleme atunci când le oferă legume copiilor la masă.
  • Printre problemele întâmpinate de părinți se numără dificultatea de a-i convinge pe cei mici să mănânce legume, părinții fiind nevoiți de multe ori să recurgă la ascunderea lor în mâncare astfel încât copilul să nu știe de ele.
  • Cele mai consumate legume de copii în ultima lună au fost: cartofi, morcovi, castraveți, roșii, ardei.
  • La polul opus, printre legumele refuzate de copii se numără unele dintre cele mai importante legume din punct de vedere nutrițional. Un sfert dintre copiii cu vârsta între 3 și 12 ani nu au mâncat niciodată: broccoli (27%), conopidă (21%), spanac, urzici, ștevie, salată, lobodă (20%).
  • Respondenții sunt părinți care au copii de 3-12 ani, cu vârsta între 25-55 de ani, bărbați și femei, rezidenți în mediul urban, educație medie și superioară, utilizatori de internet.
  • Chestionarul a avut 174 de respondenți și a fost implementat online în perioada 28 aprilie – 4 mai 2016.

Dacă ți s-a părut util acest articol despre obiceiurile alimentare la copii, dă LIKE paginii noastre de Facebook. Acolo găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante!

Foto: arhiva personală

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa