Analize gratuite pentru a depista deficiența de vitamina D pentru gravide, copii, dar și adulți

Cristina Călin, redactor
deficiența de vitamina D

Persoanele care prezintă risc de a avea deficiență de vitamina D, de la gravide și copii până la adulți vor fi depistați în cadrul unui nou program al Ministerului Sănătății, potrivit Ghidului privind evaluarea și terapia deficitului de vitamina D la gravidă, nou-născut și copil  și Ghidului privind evaluarea statusului vitaminei D la adulți, puse la punct de Minsterul Sănătății, apărute în luna septembrie 2019 în Monitorul Oficial. Depistarea deficiențelor de vitamina D se va face doar în anumite unități medicale de stat. 

Medicii vor pune diagnosticul bazându-se pe istoricul pacientului, pe examenul fizic, pe evaluarea biochimică și pe examenul radiologic, în funcție de situație. „Depistarea persoanelor cu deficiențe de vitamina D se va face în anumite unități medicale, în care s-au cumpărat kit-uri speciale în cadrul acestui program”, ne-a explicat Oana Grigore, director la Direcția relații cu presa, afaceri europene și relații internaționale în Ministerul Sănătății.

Recomandările au fost făcute pornind de la faptul că în România există o prevalență a deficitului de vitamină D la 1,92% din grupa 0-1 an, 0,66% din grupa 1-3 ani, 1,96% din grupa 4-8 ani, 4,3% din grupa 8-13 ani și 8,9% din grupa 14-18 ani. S-a înregistrat nivel toxic de vitamina D la 11,5% dintre copiii de 0-1 an și 4,98% dintre copiii de 1-3 ani. Alt studiu românesc relevă prevalența deficitului de vitamină D de 1,2% în populația 0-10 ani și de 3,2% în populația 10-20 ani.

Niveluri potențial nocive și toxice ale concentrației de 25 (OH) D s-au înregistrat la 3,8% cazuri din prima grupă și 0,2% cazuri din a 2-a grupă. Prevalența sechelelor de rahitism în populația preșcolară și școlară românească a fost 1,8% în mediul urban și 0,7% în mediul rural.

Deficiența de vitamina D. Categoriile de risc

Astfel, vor primi doze de vitamina D gravidele care au sub 18 ani sau peste 35 de ani, cele cu diabet gestațional și cele obeze, cele care au născut mai mult de 3 copii și cele care au factor de risc.

Copiii vor primi și ei în funcție de risc: cei cu rahitism, cei cu fibroză chistică, cei cu afecțiuni ale sistemului locomotor, hepatice, renale, afecțiuni cu sindrom de malabsorbție, endocrine, cei cu tulburări de metabolism fosfocalcic, cei care fac terapii cronice, care au boli autoimune, pulmonare, neuro-musculare oncologice și tulburări nutriționale. Tratamentul se va începe imediat, mai ales dacă nu s-a respectat profilaxia generală.

Toți copiii și adulții care primesc mai mult de 2.000 UI/zi de vitamină D ar trebui monitorizați pentru nivelurile de calciu seric și urinar (raport calciu/creatinină urinară) după una sau două luni de terapie pentru a exclude hipercalcemia și/sau hipercalciuria.

Până acum, testele pentru depistarea deficienței de vitamina D costau în jur de 100-150 de lei și nu sunt decontate de Casa Națională de Asigurari de Sănătate. Testarea în cadrul noului program se va face gratuit prin evaluarea concentrației serice de 25 (OH) D – principalul metabolit măsurabil al vitaminei D – indică statusul vitaminei D. Concentrația totală de 25 (OH) D reflectă furnizarea de vitamină D din ambele surse cutanate și orale și este exprimată în nanograme pe mililitru sau nanomoli per litru (1 ng/ml = 2,5 nmol/l). Nivelurile serice 25 (OH) D nu indică cantitatea de vitamină D stocată în țesuturile corpului.

De ce ne trebuie vitamina D?

Vitamina D este de fapt o grupă de vitamine, dar cele două forme relevante sunt vitamina D2 (ergocalciferol) și vitamina D3 (colecalciferol). Vitamina D2 se găseşte în anumite alimente, dar în cantităţi mici, în timp ce vitamina D3 se produce la nivelul pielii prin expunerea la razele solare.

Vitamina D are un rol important în dezvoltarea şi menţinerea sănătăţii oaselor. Deoarece ajută la absorbţia calciului, este necesară pentru oase şi dinţi sănătoşi.

Copiii cu vârsta de până la 12 luni au nevoie de 400 de unități sau 10 micrograme pe zi. Copiii mai mari de un an au nevoie de 600 UI sau 15 micrograme pe zi. Copilul tău nu trebuie să urmeze această rutină a consumului în fiecare zi, ci poate beneficia de cantitatea recomandată în decursul a câteva zile sau al unei săptămâni.

Vitamina D este numită și vitamina soarelui, deoarece organismul o poate produce atunci când pielea este expusă la razele solare. Dar copilul tău nu o poate produce atunci când este acoperit cu haine sau cremă cu factor de protecție solară, pentru a bloca razele soarelui. Alte obstacole care pot împiedica producția acestei vitamine includ norii, pielea închisă la culoare, locul geografică și poluarea.

Sursele de vitamina D din hrană sunt:

  • peștele gras,
  • uleiul de ficat de pește (cod), dar în cantități mari există riscul intoxicării cu vitamina A,
  • ciupercile,
  • gălbenușul de ou
  • ficatul (conțin în mod natural vitamina D),
  • produsele îmbogățite artificial cu vitamina D (cerealele pentru mic dejun, sucul de portocale, laptele formulă etc.).

Vitamina D este foarte importantă în special în cazul bebeluşilor, care au o creştere spectaculoasă în primii doi ani de viaţă, dar şi în cazul copiilor ajunşi la vârsta pubertăţii, când ritmul de creştere accelerează din nou.

Deficiența de vitamina D. Efecte neașteptate asupra organismului

Studii recente demonstrează rolul acestui hormon în funcționarea sistemului imunitar și în menținerea funcției neuromusculare. Oferă protecție împotriva unor forme de cancer (cancer de sân, colon sau prostată), împotriva infarctului sau bolii Alzheimer.  Este necesară în lupta împotriva anumitor afecțiuni cronice, precum diabetul și hipertensiunea.

Discuția despre deficitul de vitamina D a fost pornită de fostul președintele PSD Liviu Dragnea care a decis să suplimenteze fondurile de la Ministerul Sănătății pentru a evalua vitamina D în rândul populației și pentru a implementa un program național care să repare eventualele disfuncționalități.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa