Mic dicționar de boli ale copilului (3)

boli-totul-despre-mame

Copilăria poate fi marcată de felurite boli

De la cele mai fragede vârste, copiii se pot confrunta cu felurite boli, unele dintre ele fiind specifice perioadei copilăriei. După ce am aflat o primă parte din aceste boli ale copilului, dar şi a doua, haideţi să mergem mai departe şi să descoperim restul afecțiunilor care pot apărea la cei mici!

Infecțiile urinare: Ușor identificabilă la adulți, afecțiunea este mai greu de diagnosticat la bebeluși. Diareea, vomitatul, pierderea apetitului, stările febrile alternative, faptul că bebelușul nu ia în greutate sau că are o stare de somnolență permanentă, toate sunt simptome care indică o infecție urinară. Este posibil ca medicul să îi facă copilului un examen citobacteriologic al urinei. Este o analiză care caută nu doar globulele albe ce indică o inflamare a căilor urinare, dar și bacteriile responsabile de infecția urinară. Antibiograma va testa sensibilitatea germenilor la diferitele antiseptice și antibiotice urinare. Pentru a ușura starea de rău a copilului până la rezultatul analizelor se prescrie un tratament care poate fi ajustat ulterior.

La nou născuți, eritemul fesier datorat problemelor digestive se află adesea la originea infecțiilor urinare. Infecțiile urinare repetate pot indica o malformație la nivelul rinichilor sau al căilor urinare. Tratarea problemelor nu trebuie neglijată, căci neglijența poate duce la pielonefrită, infecție acută a rinichiului.

Alergiile alimentare: una dintre cele mai răspândite boli ale prezentului, alergiile antrenează o reacție a sistemului imunitar, declanșată de consumul unui aliment sau al unui aditiv alimentar. Uneori este suficientă o cantitate infimă dintr-un aliment sau un aditiv alimentar pentru a face acest lucru. Alergia poate surveni brusc și poate duce la consecințe grave, chiar până la a pune viața în pericol, în cazul unui șoc anafilactic. Alergiile alimentare pot apărea la orice vârstă, dar adevăratele alergii alimentare sunt mai curente la sugar și la copilul mic, deoarece sunt legate de dezvoltarea lentă a țesutului mucoaselor la micuț. La copiii mici alimentele care cauzează cel mai frecvent alergii sunt laptele, ouăle, grâul. La copiii mai mari și la adulți, alergiile cele mai curente sunt cauzate de arahide și crustacee. E bine de ştiut şi că micuţii ai căror părinți au avut antecedente de alergii alimentare au tendința să manifeste mai multe alergii.

Cauzele alergiilor nu sunt cunoscute. Sistemul de apărare al persoanei care suferă de alergii consideră anumite substanțe inofensive ca fiind periculoase. La prima expunere la alergen, de exemplu la ingestia alimentului în cauză, se activează sistemul de apărare. De aceea, niciun simptom nu trebuie tratat cu superficialitate. În primul rând, trebuie stabilită cauza acelui simptom, lucru deloc ușor, întrucât toate părțile corpului pot fi afectate, mai mult sau mai puțin grav.

Convulsii febrile: reprezintă evenimente care apar de obicei între vârsta de trei luni până la 5 ani, la febră, fără să existe semne de infecție a sistemului nervos central. Cauzele sunt insuficient cunoscute. În principal este vorba despre o hiperexcitabilitate a creierului în apariția căreia au rol important factori precum febra sau vârsta. Febra poate să apară ca urmare a unei boli respiratorii, digestive, infecțioase. Temperatura este în general ridicată, peste 39,5 grade Celsius, dar multe cazuri poate să fie între 38 și 39 de grade Celsius. Nu toate convulsiile febrile se produc la aceeași temperatură. Uneori pot apărea chiar când o temperatură ridicată începe să scadă. Mai pot exista factori determinanți genetici. Dacă părinții au avut în mică copilărie o convulsie febrilă, șansa ca și copiii lor să aibă o convulsie febrilă este de 33 %.

Sub şase luni, convulsiile febrile se asociază mai des cu o infecție a sistemului nervos central (meningită, encefalită). Există suspiciune de convulsie febrilă dacă copilul este răcit, are diaree sau o boală infecțioasă, are febră și devine inconștient, palid, cu cianoză în jurul gurii sau tremură ritmic din tot corpul sau pe jumătate de corp. Durata crizei este variabilă cel puțin 5-6 minute și, mai rar, în 5% din cazuri durează 20 minute. Dacă durata crizei este de peste 20 minute, se numește “status epileptic”. Uneori convulsia febrilă poate fi confundată cu un frison, dar atunci copilul este conștient.
În caz de convulsie febrilă, trebuie consultat în cel mai scurt timp un medic neurolog sau, dacă nu ai unul în apropiere, un medic pediatru, chiar dacă convulsia febrilă s-a oprit. Acesta va decide dacă a fost vorba despre o convulsie și dacă va trebui să indice un tratament.

Deshidratare: În unele cazuri, copiii pierd în mod anormal mari cantități de apă și de săruri prin febră, diaree, vărsături ori în perioadele lungi de exerciții însoțite de transpirație excesivă. Unele boli pot chiar să împiedice copilul să consume lichide, cum ar fi gastroenterita. Dacă copilul tău are febră, diaree sau vomă ori transpiră foarte mult într-o zi călduroasă, verifică dacă nu prezintă semne de deshidratare. Simptomele care pot indica un caz de deshidratare la copii sunt: gura uscată, nu are lacrimi când plânge, ochii înfundați în orbite, fontanelele nou născutului par adâncite, copilul nu face pipi timp de 6-8 ore sau face foarte puțin ori urina are culoarea galben închis, micuțul este nervos și apatic. Cea mai bună cale de a preveni deshidratarea este să te asiguri că cel mic consumă destule lichide, iar cantitatea optimă trebuie să fie indicată de medic.

Citeşte şi:
Mic dicționar de boli ale copilului (1)
Mic dicţionar de boli ale copilului (2)
Oreionul la copii
Cum se tratează conjunctivita la copii

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație ()