Legea pro-alăptare în maternitățile din România a intrat în vigoare de la 1 mai 2017. Cum spitalele românești nu au o politică unitară atunci când vine vorba despre încurajarea alăptării si folosirea laptelui praf, o lege care ar trebui să fie aplicată din acest an își propune să schimbe lucrurile, sancționând promovarea laptelui praf în detrimentul alăptării. Motivele pentru care doar 12% din românce reușesc să alăpteze în primele 6 luni, în condițiile în care peste 90% ar putea să o facă, sunt însă mult mai complexe.
Fiecare maternitate cu politica ei
Se întâmplă ca cei doi copii ai mei să fi venit pe lume la două maternități din București, cu politici diferite în ceea ce privește alăptarea. Primul copil, născut acum 13 ani la Maternitatea Giulești, nu a făcut cunoștință cu sânul decât la mai bine de 48 de ore după ce a venit pe lume. Copila a fost hrănită de asistente cu lapte praf până atunci. Motivul invocat: nașterea a fost prin cezariană (nu am cerut-o eu, a fost nevoie de ea după 48 de ore de travaliu), iar laptele nu vine așa de repede. Chinurile mulsului din primele zile și problemele ulterioare cu alăptarea nu au fost puține.
Băiețelul s-a născut patru ani mai târziu la Spitalul Universitar de Urgență din București. Aici politica era să fie cât mai repede pus copilul lângă mamă, la sân, să se stimuleaze lactația. Tot cezariană și de data asta. Problema a fost că laptele nu prea venea așa de repede precum ar fi vrut asistentele care cu greu puteau face față numărului mare de lăuze, copilul urla și se învinețea așa că într-o seară medicii au fost nevoiți să îi suplimenteze cu lapte praf. După externare, nu a mai existat nicio problemă cu alăptatul.
Posibil ca lucrurile să se mai fi schimbat între timp în cele două maternități, însă am ceva îndoieli. Politicile diferite în ceea ce privește promovarea alăptării în maternități în favoarea bonusurilor oferite de firmele de lapte praf vor avea de înfruntat o lege care așteaptă să intre în vigoare de la finalul anului 2015.
O lege pentru protecția și promovarea alăptării
Rata alăptării exclusive este, în România, de doar 12,6%, în condițiile în care, cu informațiile corecte și sprijin profesionist, peste 90% dintre femei pot alăpta. Această lege pro-alăptare își propune să aibă un efect și asupra acestor statistici. „Obiectivul prezentei legi constă în asigurarea unei nutriții adecvate și sănătoase pentru sugari și copii de vârstă mică, prin protecția și promovarea alăptării, în vederea ameliorarii stării de sănătate a acestora, acordând mai multa atenție în special serviciilor prenatale și postnatale, dar și asigurând utilizarea corectă a substituenților de lapte matern, atunci când aceștia sunt necesari, prin reglementarea marketing-ului lor corespunzator si prin furnizarea de informații consistente, obiective și accesibile, într-o formă adecvată publicului. Prezenta lege protejează și promovează alăptarea exclusivă a sugarilor până la vârsta de 6 luni și continuarea alăptarii copiilor de vârstă mică până la vârsta de minimum 2 ani, în conformitate cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății”, se arată în actul normativ.
TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI: Ghidul pentru alaptare al doctorului Jack Newman – Informatii complete pentru mame
Medic pediatru: „Situațiile în care alăptarea este contraindicată sunt extrem de rare”
Conf. dr. Alin Stănescu, medic primar pediatru și vicepreședintele Comisiei de pediatrie şi neonatologie din Ministerul Sănătății, crede însă că pentru a crește numărul mamelor care alăptează sunt mai multe lucruri de făcut și aspecte de luat în considerare.
„Legea aceasta, care urmează să fie aplicată de la 1 mai 2017, reglementează marketingul pentru laptele praf/produsele care pot înlocui laptele matern. Asteptările sunt să existe efecte și asupra creșterii numărului de mămici care alăptează: doar 12% sunt cele care alăptează 6 luni exclusiv. Situațiile în care alăptarea este contraindicată sunt extrem de rare – mama are boli foarte grave, boli contagioase, dar si acolo restricțiile sunt cu nuanțe etc…”, comentează dr. Alin Stănescu, care este și medic pediatru la Institutul de Ocrotire a Mamei și Copilului.
Prea multe cezariene, prea putine cadre medicale să sprijine alăptarea
Dificultățile în ceea ce privește alăptarea țin de doi factori, de sistem (lipsa de cadre medicale și cadre medicale instruite pentru încurajarea alăptării) și de familie. „La cele de sistem au un oarecare rol și reclamele care spun cât de bun este laptele praf. Însă un rol foarte important în numărul mic de mame care alăptează este faptul ca avem foarte multe nașteri prin cezariană – peste 50% din numărul de nașteri. Femeile care nasc prin cezariană au nevoie de mai mult suport pentru a reuși să alăpteze. Într-o maternitate privată, unde sunt mai multe cadre medicale în jurul ei, sunt șanse mai mari să reușescă decât într-o maternitate de stat. Teoretic, la 6 ore după nașterea prin cezariană copilul poate fi adus lângă mama, hai să zicem că nu la 6 ore, dar măcar la 24 de ore, mama poate alăpta”, crede dr. Alin Stănsecu.
Alăptarea nou-născutului. 20 de întrebări comune despre alăptat
Sistemul în care copilul și mama stau tot timpul împreună după naștere a fost implementat în multe maternități, însa sunt altele în care pur și simplu modul de construcție al maternitatii nu îl permite, mai completează specialistul în Sănătatea Mamei și Copilului Alin Stănescu.
Sancțiuni între 25 de lei și 100.000 de lei
Noua lege care va intra în vigoare de la 1 mai 2017 mai stabilește că materialele informative și educaționale referitoare la nutriția sugarilor sau a copiilor de vârsta mică, fie scrise, auditive sau vizuale, trebuie să includă informații clare, amănunțite și corecte, demonstrate și argumentate prin studii științifice, referitoare la:
a) nutriția mamei și pregătirea pentru alăptare, precum și continuarea alăptării;
b) avantajele și superioritatea alăptării;
c) dezavantajele înlocuirii alăptării și eventualele riscuri;
d) efectul negativ asupra alăptării al introducerii alimentației complementare;
e) dificultatea revenirii asupra deciziei de a nu alăpta;
f) importanța inițierii cât mai precoce a alăptării, importanța alăptării exclusive până la vârsta de 6 luni și importanța continuării alăptării până la vârsta de minimum 2 ani;
g) faptul ca înlocuirea laptelui matem este necesară numai în următoarele situatii: situația copiilor cărora alăptarea le este contraindicată de medic, situația mamelor care prezintă contraindicația de a alăpta, situația copiilor a căror mama a decedat, situația copiilor adoptați;
h) importanța alăptării la cerere.
Legea prevede de asemenea și amenzi. Atât pentru unitățile medicale, cât și pentru persoanele fizice amenzile sunt între 25 lei și 100.000 lei.
Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.
