Ce ne facem cu otita la bebeluși și copii mici?

Otita netratată poate avea complicaţii extrem de grave. Ea se poate croniciza, poate provoca diminuarea auzului şi, implicit, tulburări de vorbire. Din articolul nostru vei afta tot ce trebuie să știi pentru a preveni aceste neplăceri.

Ileana Mirescu
otita la bebeluși
Otita la bebeluși este o afecțiune destul de des întâlnită, care trebuie tratată corespunzător.

Otita la bebeluși poate fi cauzată de traumatisme, corpii străini, unele afecţiuni faringiene, laringiene, parotidiene, dentare sau ale articulaţiei mandibulare pot genera dureri de urechi. Dar diagnosticul de otită trebuie stabilit după un consult medical.

Copiii voștri s-au confruntat cu otita până acum? Dacă faceți parte din categoria norocoasă de părinți care răspund cu „nu” la această întrebare, vă spunem felicitări. Dar, dacă răspundeți cu „da”, haideți să vorbim, pe larg, despre otita la copii. Am stat de vorbă despre otita la copii cu Nakisa Serafinceanu, medic specialist pediatru, de la Centrul Medical Materno-Infantil Persepolis și iată ce am aflat:

Informații generale despre otită la copii

Otita este inflamația urechii, care are la bază diferite cauze (bacterii, infecții virale) și poate fi acută sau cronică, medie sau externă. Apare de obicei în timpul răcelii (sau după), atunci când bacteriile și virusurile se răspândesc de la gât până la urechea medie unde se formează un fluid care pune presiune pe timpan. În general, la copii se întâlnesc otitele acute medii. Se manifestă prin durere, iritabilitate și, uneori febră, dar sunt cazuri în care nu apare niciun simptom. Otalgia (durerea) apare abia atunci când inflamația este mare și, de regulă, când începe să supureze.

Ce complicații pot apărea în urma unei otite?

Complicațiile otitei pot fi destul de grave dacă nu ne prezentăm la medic în timp util. În momentul în care s-a ajuns la supurație, presiunea asupra timpanului crește, fapt care duce la accentuarea durerii. Dar, dacă după un episod în care copilul a acuzat dureri, cel mic se liniștește brusc, asta nu înseamnă că otita a trecut, ci dimpotrivă: este posibil ca timpanul să fie fisurat, iar boala tinde să devină cronică.

În cazul în care copilul acuză dureri puternice, se recomandă un tratament antiinflamator, în locul picăturilor auriculare care nu fac decât să sporească și mai tare presiunea asupra timpanului.

Alte complicații la care pot duce otitele netratate la timp sunt meningita, mastoidita (infecția oaselor din jurul urechii) sau septicemia.

Destul de frecvent se întâmplă ca infecția să reapară sau ca lichidul să rămână în urechea medie chiar și după tratamentul cu antibiotice, fapt care poate duce la scăderea auzului.

Cum se tratează otita la bebeluși și la copiii mici?

Tratamentul otitei depinde întotdeauna de stadiul bolii. Spre exemplu, o otită medie la stadiul incipient nu are nevoie de tratament cu antibiotice. Este de ajuns să administrăm tratament antiinflamator și să drenăm secrețiile nazale cu ajutorul unor picături pentru nas.

Dacă cel mic face febră, atunci e nevoie de un tratament cu antibiotice și, foarte important, adaugă medicul specialist pediatru Nakisa Serafinceanu, este ca părinții să ducă până la capat tratamentul, exact așa cum l-a prescris medicul. De multe ori, ameliorarea apare după două zile și părinții nu mai țin cont întocmai de cele 5 sau 7 zile în care doctorul le-a recomandat antibiotice la un anumit interval orar. Acest lucru poate duce chiar la reapariția bolii.

În altă ordine de idei, există studii conform cărora aproape 70% dintre otitele medii se pot vindeca fără tratament antibiotic.

Problema vine, însă, din faptul că aceste cazuri nu pot fi identificate și nu își poate da nimeni seama dacă boala se va vindeca sau nu de la sine. În plus, complicațiile otitei medii sunt destul de serioase, așa că, în loc evităm antibioticul și să așteptăm să treacă de la sine, mai bine evităm complicațiile și nu ocolim tratamentul. În orice caz, medicul, în urma consultului, este cel care decide dacă cel mic are sau nu nevoie de tratament cu antibiotice pentru otită.

Bețișoarele de ureche și otita fungică

Medicii nu recomandă folosirea bețișoarelor de urechi, fie ele chiar și speciale pentru bebeluși. Un motiv ar fi că, de fapt, împing ceara în interior și acest lucru duce la formarea unui dop pentru eliminarea căruia trebuie să apelăm la un specialist. În al doilea rând, se poate detașa vata în momentul în care bețișorul este introdus în ureche. Folosirea acestora poate duce și la apariția otitei fungice, un tip de otită externă.

Bețișoarele de urechi pot fi înlocuite cu 2 picături de ser fiziologic călduț (37 grade), apă oxigenată sau spray special, cu rezultate excelente.

Totul despre otita la bebeluși

Otita este una dintre cele mai frecvente infecţii ale bebeluşilor. Unul din şase copii va avea cel puţin un episod de otită medie până la împlinirea vârstei de un an. Boala este consecinţa unei inflamaţii în sfera nas-gât, fiind favorizată de prezenţa polipilor şi, câteodată, şi de cea a amigdalelor. Alţi factori care pot determina apariţia otitei sunt imunodeficienţele, alergia, sinuzita, expunerea la fumul de ţigară, îngrijirea copilului în colectivităţi (unde boala „circulă”), hrănirea copilului în poziţia culcat pe spate.

De cele mai multe ori, afectată este urechea medie, caz în care avem de-a face cu otita medie.

De ce apare otita la bebeluși?

Otita medie este, adesea, o complicaţie a rinitei şi rinofaringitei acute (boala apare de obicei la câteva zile de la debutul unei infecţii acute a căilor respiratorii). Infectarea urechii se realizează, în acest caz, prin trompa lui Eustachio, care asigură comunicarea dintre urechea medie şi nazofaringe.

La sugar şi copilul mic, această trompă este mai scurtă şi mai largă, ceea ce face ca microbii prezenţi în nazofaringe să ajungă în urechea medie, infectând-o. Plânsul sau suflarea incorectă a nasului favorizează împingerea secreţiilor în trompa auditivă, antrenând obstrucţia acesteia şi accentuarea infecţiei.

Otitele pot să apară la orice vârstă, cu menţiunea că sub şase luni sunt foarte rare (şi numai în cazul bebeluşilor total neîngrijiţi, ţinuţi în medii insalubre).

Alte cauze

Otita medie apare mai des între 6-12 luni:

  • în contextul unei afecţiuni respiratorii (rinită sau rinofaringită),
  • o complicaţie a unor boli contagioase (rujeolă, scarlatină, tuse convulsivă, gripă),
  • defecte structurale (despicătura palatină – „gura de lup”),
  • imunodeficienţe
  • vegetaţii adenoide,
  • fumatul pasiv,
  • frig,
  • umezeală,
  • alimentarea sugarului culcat complet pe spate.

Traumatismele accidentale cu perforarea timpanului pot favoriza şi ele otita medie, ca şi barotraumatismele (modificări bruşte de presiune) ce pot apărea, de exemplu, în călătoriile cu avionul.

Cum recunoaştem otita la bebeluși?

Semnele de boală diferă în funcţie de vârsta copilului.

Bebelușii devin foarte agitaţi, plâng aparent fără nici un motiv şi au febră. Diagnosticul este dificil de pus, dar bebeluşii ne pot atenţiona, totuşi, mişcându-şi capul spre partea dureroasă, atingându-şi urechea cu mânuţa etc. Atingerea urechii este dureroasă şi provoacă plâns.

Copiii mai măricei acuză dureri, nu mai aud aşa de bine şi fac febră. Pentru un diagnostic precis este necesară prezenţa la medic. Altfel, boala se poate agrava şi pot apărea complicaţii serioase – hipoacuzie şi chiar surditate, meningite, abcese cerebrale, septicemii. Tratamentul se face cu antibiotic, pe durata a aproximativ zece zile.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa