Rareori se vorbeşte despre efectele negative reprezentate de paternitatea târzie. De regulă femeile sunt luate în vizor. Haide să vorbim şi despre bărbaţii care devin tătici la o vârstă înaintată. Printre efectele negative ale paternităţii amânate se află cele medicale, dar şi cele asociate cu creşterea şi educaţia copilului.
Paternitate amânată. Despre ameninţările reprezentate de maternitatea târzie s-a tot vorbit. Este cunoscut faptul că o femeie care a intrat la menopauză nu mai poate rămâne însărcinată, din cauza dispariţiei activităţii ovariene (deși mai nou există proceduri medicale care permit femeilor să rămână gravide și după menopauză). Corpul unui bărbat, în schimb, produce spermă şi la bătrâneţe, şi, prin urmare, el poate deveni tată la orice vârstă. Însă, paternitatea târzie creşte probabilitatea de boli grave la copil, iar tatăl nu mai are forţa necesară pentru a îndeplini toate responsabilităţile pe care le presupune copilul.
Paternitatea târzie şi medicina
Este important de spus că odată cu vârsta scade numărul de spermatozoizi, precum şi vitalitatea acestora. De asemenea, morfologia lor se deteriorează şi scade, bineînţeles, şi cantitatea de material seminal. Cercetătorii de la Universitatea din Otago din Noua Zeelandă au arătat că o deteriorare semnificativă a unora dintre caracteristicile spermei are loc după vârsta de 35 de ani.
În schimb, cercetătorii din Reykjavik, Islanda, au arătat că, odată cu vârsta tatălui, creşte şi numărul de mutaţii asociate cu autism şi schizofrenie din ADN-ul copilului.
Riscul ca un tată în vârstă de 40 de ani să ofere copilului său gene defecte este de două ori mai mare decât în cazul unui bărbat de 20 de ani. Iar în cazul unui bărbat care devine tată la vârsta de 70 de ani, creşte riscul de opt ori. Este demn de remarcat faptul că au fost observate corelaţii similare în ceea ce priveşte vârsta mamei. „La bărbaţi, este indicat că până la 40 de ani să aibă primul copil. La ei este destul de important și stilul de viaţă, care poate afecta materialul genetic, indiferent de vârstă”, a explicat pentru Totul despre Mame dr. Andreas Vythoulkas, expert în infertilitate.
Ce înseamnă un tată mai în vârstă în viaţa de zi cu zi
Cel mai adesea între părinţi şi copii este o diferenţă de 20-25 de ani. Chiar şi într-o astfel de situaţie, atunci când copilul devine adolescent şi apoi adult, apar neînţelegerile specifice reprezentanţilor a două generaţii diferite. Divergenţele sunt mult mai mari atunci când bărbatul a devenit tată la 50 de ani, iar acum copilul este adolescent. Deşi are acum în jur de 65 de ani, tatăl ar trebui să fie interesat de ceea ce citeşte copilul său, de modul în care îşi petrece timpul, de anturajul copilului său etc. Un tată mai în vârstă ar trebui să se străduiască să fie un partener de discuţii pentru copilul său, nu doar un reprezentant al vechii generaţii.
De asemenea, un copil care are un părinte mai în vârstă se poate lovi de comentariile neplăcute din partea colegilor de şcoală sau a altor adulţi. Diferite persoane, de cele mai multe ori în mod inconştient şi cu cele mai bune intenţii, pot crede că bunicul a venit să ia copilul de la grădiniţă sau de la şcoală.
Bărbatul care a decis să devină tată mai târziu poate avea, de asemenea, probleme în a ţine pasul cu copilul şi cu părinţii mai tineri când vine vorba de organizarea diverselor activităţi distractive: jocuri, plimbări în aer liber, excursii, activităţi sportive.
Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.
