Vărsăturile la copii pot fi fi un eveniment izolat sau pot face parte din tabloul unei afecţiuni mai serioase. Este important să recunoşti semnele de gravitate şi să mergi cu cel mic de urgenţă la medic. Nu uita că vărsătura poate fi semnul unei gastroenterite, dar în acelaşi timp dacă este însoţită de febră, stare generală proastă, durere de cap şi rigiditate a cefei poate fi semnul unei meningite.
Vărsăturile la copil, deși traumatizante și generatoare de panică pentru părinți, nu sunt în sine decât manifestări secundare ale unor afecțiuni tipice copilăriei. Copilul poate vărsa din cele mai diferite motive, de la prea multă agitație după masă, până la cauze virale și indigestii ușoare.
De cele mai multe ori, o repriză de vărsături rezolvă problema și copilul își revine rapid. Dacă copilul varsă din nou, dacă ajunge în situația de a a-și fi golit complet stomacul și spasmele de vomă persistă trebuie stabilită cu precize cauza acestora, iar sfatul medicului este mai mult decât necesar.
Bebelușul: vărsătură sau simplă regurgitaţie?
Este normal ca bebeluşul tău să regurgiteze o cantitate mică de lapte imediat după masă. 40% dintre bebeluşi o fac, cel mai adesea după ce au terminat de mâncat, dar uneori chiar şi în timpul mesei. Lichidul pe care îl dau afară din gură seamănă foarte mult cu laptele pe care tocmai l-au mâncat sau, dacă acesta este parţial digerat, va avea mici buglăraşi şi mirosul specific laptelui acru.
Deşi aspectul te poate păcăli, pentru că ceea ce el dă afară este uneori identic în ambele cazuri, regurgitarea nu înseamnă vărsătură. Bebeluşul nu simte când regurgitează, în timp ce vărsătura este dureroasă şi puternică, forţată. Ea apare printr-o contracţie anormală, inversă, a stomacului, care îşi elimină astfel conţinutul. Este important să faci diferenţa între regurgitare şi vărsătură, deoarece vărsăturile repetate pot conduce la deshidratarea copilaşului.
| După regurgitaţie, copilul | Este vesel. Are o stare generală bună. Adesea îi este foame. |
| După vărsătură, copilul | Plânge. Este speriat. Are starea generală modificată. Adesea refuză alimentaţia sau, dacă manâncă, varsă din nou. |
Cauze frecvente pentru vărsături la copii
Gastroenterita- orice mănâncă varsă
O mulţime de bacterii şi de virusuri pot provoca o infecţie digestivă, numită gastroenterită. Rotavirusul este, de departe, campionul infecţiilor digestive la sugari şi copii mici. Dacă cel mic are gastroenterită, cel mai probabil va avea febră, care poate urca până spre 40°C., diaree, vărsătură. Practic, orice mănâncă, varsă.
Riscul de deshidratare este foarte mare, astfel încât mai toţi copiii cu gastroenterită ajung la spital. Cu cât copilul este mai mare, cu atât toleranţa este mai bună, iar deshidratarea se produce mai greu. Adenovirusul nu este deloc de neglijat. Dacă cel mic are diaree, varsă, are febră, năsucul curge, iar ochii sunt roşii pentru că are şi conjunctivită, cel mai probabil de vină este adenovirusul.
Infecţiile- după tuse, apare voma
În infecţii precum otita medie sau o rinofaringită severă pot să apară vărsături. Adesea, copilul este apatic sau agitat, are febră, vărsătură, dar nu are diaree. În cazul rinofaringitei, copilul are năsucul înfundat, secreţie mucoasă sau muco-purulentă, tuşeşte şi adesea refuză alimentaţia. Dacă este deja mărişor, îţi va spune că îl doare urechea, ceea ce simplifică mult lucrurile. Adesea, după o repriză de tuse, micuţul tău poate să verse. Cauza este una mecanică, prin presiunea exercitată pe stomac. Vărsătura izolată ce urmează tusea nu este, de obicei, îngrijorătoare.
Meningita- vărsăturile devin puternice
Meningita este o inflamaţie a tecilor care învelesc sistemul nervos. Este o boală foarte gravă, care trebuie recunoscută la timp pentru a fi tratată cât mai repede. Copilul are febră şi vărsătură puternică, în jet, este apatic, „moleşit“ sau, din contră, foarte irascibil şi are un ţipăt ascuţit. Dacă nu i s-a închis încă fontanela, poţi observa că aceasta este bombată. Copilul mai mare îţi va spune că îl doare capul, în special ceafa, şi stă nemişcat în pat. Dacă aceste simptome sunt însoţite de erupţie, nu mai sta pe gânduri şi mergi cu el cât mai urgent la medic.
Soluții de hidratare după vărsăturile la copii
Dacă cel mic vomită de câteva ori, cu siguranță, apare și riscul de dehidratare al copilului. Va avea nevoie de săruri minerale și zahar în cantități adecvate pentru a se rehidrata. Apa pură, care nu este nici dulce, nici sărată, nu este recomandată, deoarece poate accentua deshidratarea. Dar asta nu înseamnă că nu ar trebui să bea apă sau să te grăbești să cumperi vreo băutură cu zahăr vândută în supermarketuri. Alege, în schimb, un preparat de casă cu cantitățile adaptate micuțului tău.
Iată ce ai de făcut: stoarce 360 ml de suc de portocale, amestecă-l cu apă fiartă și răcită (600 ml) și adăugă 1/2 linguriță de sare. În funcție de vârsta micuțului tău, îi vei oferi o cantitate mică sau mai mare pe tot parcursul zilei.
- De la 0 la 6 luni- administrează-i 30 până la 90 ml pe oră.
- De la 6 luni- la 2 ani 90 la 125 ml pe oră.
- Peste 2 ani- 125 ml până la 250 ml pe oră.
Dacă nu vrei să în considerare această opțiune, poți cumpăra o soluție de rehidratare orală vândută în farmacii, dar la recomandarea medicului pediatru.
Apa de orez
Apa de orez este remediul perfect al bunicii pentru hidratarea copilului! Într-adevăr, amidonul prezent în orez va ajuta la încetinirea tranzitului intestinal al celui mic și la câștigarea energiei datorită carbohidraților lenți, rehidratându-l în același timp.
Astfel, el va putea lupta mai bine cu boala și va vomita mai puțin. Pentru a face acest lucru, fierbe orezul alb în multă apă și dă-i copilului să bea apa rezultată, după răcite.
Apa de argilă
Dacă cel mic are sub 3 ani, îi poti da apa cu argilă. Într-adevăr, argila actionează ca un bandaj și protejează mucoasa intestinală. Absoarbe și ajută la eliminarea tuturor bacteriilor. Așadar, trebuie doar să iei argilă verde superfină dintr-un magazin bio și să urmezi instrucțiunile pentru a o administra copilului tău. Pe de altă parte, de la vârsta de 4 ani, îi poți aplica copilului tău o cataplasmă de argilă pe abdomen și în zona stomacului. Acest lucru îi va ușura durerea abdominală și va opri senzația de vomă.
Remedii naturale pentru vărsături
Iaurturi simple
Probioticele sunt microorganisme care repară bariera intestinală, slăbită atunci când copilul vomită. Se găsesc în special în iaurturi sau în farmacii. Dacă alegi să apelezi la suplimente alimentare, este mai sigur să ceri sfatul medicului pentru a alege cea mai potrivită formulă. În rest, îi poți oferi copilului tău un iaurt simplu fără zahăr, de la 6 luni. Atenție, însă, la iaurturile care conțin lactoză care poate, în unele cazuri, să mențină inflamația intestinului în perioadele de vomă puternică. Pentru a nu greși, verificați compoziția de pe borcan.
Propolisul
Propolisul este un material rășinos și gumos colectat de albine din mugurii anumitor copaci. Este un antibiotic natural care ameliorează tulburările gastrice și diminuează senzația de vomă. Disponibil sub formă de spray, capsule de mestecat sau ca sirop de diluat în apă, propolisul este un adevărat stimulent pentru sistemul imunitar. El poate fi un aliat pentru vindecare. Îl poți oferi micuțului tău de la 3 ani.
Presopunctura este un remediu foarte bun. Cele mai bune puncte sunt cele de la îmbinarea oaselor degetului aratator cu degetul gros. Masajul se face intens, stimulând cel puțin cinci minutefiecare punct de la ambele mâini.
Mâncăruri potrivite pentru copiii care vomită
Copilul tău are probleme intestinale, vomită cam tot ce mănâncă și te întrebi ce ar putea fi hrănitor pentru el? Iată câteva rețete din caietul bunicii pentru astfel de perioade:
• Compot de mere și gutui: pectina (agent de gelifiere) prezentă în mere și gutui este un antivomitiv natural. Mărul și gutuia acționează ca un bandaj gastric. Îl poți hrăni copilului tău, de la 7 luni, în compot.
• Compot de banane: Dacă anumite alimente trebuie evitate în timpul unui episod gastro care include și senzația de vomă, (cum ar fi pâinea integrală, fasolea, lintea etc.), bananele sunt de preferat. Fibrele pe care le conțin fac posibilă captarea apei în colon și reducerea diareei, vomei și a deshidratării copilului. De la vârsta de 7 luni, îi poti oferi bebelușului tău banane.
• Sucul de lămâie cu apă: Cel mai bun aliat pentru a lupta împotriva bacteriilor gastrointestinale este lămâia! Într-adevăr, acidul citric pe care îl conține împiedică norovirusurile să infecteze celulele umane. Este un dezinfectant puternic pentru eliminarea toxinelor. Așa că stoarce lămâia și amestec-o cu apă fierbinte răcită și zahăr. Dacă cel mic are cel putin 3 ani, poate bea 100 ml pe zi.
• Piure de morcovi: Fierți corespunzător, morcovii sunt ușor de digerat și adesea bine tolerați de membranele mucoase deteriorate în caz de vărsături sau diaree. Datorită zahărului și pectinei pe care le conțin, vor ajuta copilul să se rehidrateze și să se hrănească. De la 6 luni se poate prepara un piure de morcovi bine fierti.
Ce plante pot fi de ajutor?
Anumite plante, cum ar fi menta, pot calma durerile de stomac, greața și voma copilului. Iată câteva infuzii testate încă de pe vremea bunicilor noastre:
Combinație de miere și mentă împotriva vărsăturilor
Un alt truc simplu de la bunica: combinația de mentă și miere. Într-adevăr, se știe că menta luptă împotriva greții și balonării. Așa că infuzează câteva frunze în apa clocotită și adaugă câteva picături de miere. Într-adevăr, mierea a demonstrat proprietăți curative și antiseptice, dar poate fi dată copiilor mai mari de 12 luni
Mușetel și roinița
Mușețelul este recunoscut în medicina naturistă pentru beneficiile sale în cazurile de arsuri la stomac, ingestie, greață și vărsături. Puteți infuza mușețel în apă și îl puteți face pe micuț să-l bea.
Roinița, în schimb, este o plantă antispastică, adică luptă împotriva contracturilor și crampelor intestinale. Fierbe o lingură de frunze de roiniță în apă și pune-l pe copil să o bea pe tot parcursul zilei. Puțin dulce, aceasta ajută la rehidratare. În general, este indicat să cumperi aceste plante din magazinele bio, iar copilul le poate consuma de la 2 ani.
Ceaiul de ghimbir
Ghimbirul este un antivomitiv natural și poate să fie de folos. Fă-i un ceai din ghimbir și da-i să-l bea ușor îndulcit, cu înghițituri mici.
Ceaiul de mentă
Este un remediul tradițional împotriva vărsăturilor și îl poate ajuta și pe copilul tău. prepară un ceai concentrat și ofer-i câteva înghițituri de ceai rece, neîndulcit.
Respirațiile lente și ample în aer curat sunt o altă soluție bună, dar o poți aplica doar la copiii mai mari care sunt cooperanți.
Ca regulă generală trebuie spus că, în cazul vărsăturilor repetate, repausul alimentar vreme de circa șase ore este obligatoriu, rehidratarea lentă se reia la o oră după ultima repriză de vărsături, iar dacă problema nu rezolvă, la copilul de peste 2 ani în cel mult 12 ore, acesta trebuie văzut neapărat de medic. În cazul copiilor mai mici de un an vărsăturile sunt o urgență medicală pentru că aceștia se deshidratează foarte repede și trebuie intervenit, numai după control medical, cu medicamente.
- CITEȘTE ȘI:
- Dureri de cap la copii: cauze şi recomandări de la medicul neurolog
- Diareea la bebeluşi: cauze şi tratament
- Infecţia cu rotavirus la copii
- 4 remedii împotriva enterocolitei
- Împotriva paraziților intestinali
