Studiile ne spun că activitatea fizică este de ajutor în lupta cu ADHD
ADHD, Attention Deficit Hyperactivity Disorder sau tulburarea hiperkinetică cu deficit de atenţie, a ajuns în ultimul deceniu un acronim arhicunoscut şi uzitat pe întreg mapamondul. Din păcate, apariţia sa în peisajul românesc a fost dată de numărul cazurilor diagnosticate la noi de specialişti. Considerată o problemă a secolului XXI, afecţiunea neurobiologică are în spate, însă, peste 100 de ani de studii, iar cercetările continuă în speranţa identificării mecanismelor declanșatoare, dar şi a metodelor de prevenire şi tratament.
Printre cele mai noi veşti legate de ADHD se înscrie şi o informaţie care ne spune că sportul are efecte benefice asupra celor care suferă de această boală.
ADHD, o boală a secolului actual
ADHD-ul a depăşit graniţa medicală şi a ajuns să fie cunoscut aproape ca un fenomen cultural. Boala este asociată cu patologiile copiilor moderni şi este un sindrom aproape la fel de răspândit astăzi ca polipii sau ca astmul alergic în perioada anilor ’80-’90. Deşi ADHD-ul pare sa fi devenit cea mai facilă metoda de încadrare într-un sindrom a copilului energic de orice vârstă, mereu în acțiune, nerăbdător și care primește adesea titulatura de „e ca argintul viu”, adevărul este că ADHD-ul apare înainte de vârsta de 7 ani şi are ca simptome cumulate o hiperactivitate, o lipsă acută şi constantă de atenţie, dar şi un comportament extrem de dezordonat. Totodată, aceste simptome trebuie să persiste cel puţin 6 luni, ca medicul să poată diagnostica corect boala.
La nivel mondial, numărul copiilor cu ADHD este destul de mare. Potrivit unor statistici făcute publice anul trecut, numai în Statele Unite ale Americii 1 din 5 adolescenţi de sex masculin a fost diagnosticat cu ADHD, în timp ce totalul copiilor afectaţi de această maladie se ridică pe teritoriul acestei ţări la 11%.
Sportul şi lupta sa cu ADHD-ul
Deşi am fi tentaţi să credem că recomandarea specialiştilor de a face sport susţinut îndreptată către copiii care suferă de ADHD va funcţiona pe principiul cui pe cui se scoate, adevărul este că hiperenergia copilului nu va fi anihilată instant de activitatea fizică. Aceasta din urmă va avea un rol mult mai complex asupra celui mic, pentru că ultimele studii întreprinse au ajuns la concluzia că sportul îmbunătăţeşte gradual activitatea cerebrală. Sportul efectuat constant îi permite copilului să aibă parte de un grad ridicat de concentrare, mult mai puţină anxietate şi o activitate academică superioară celei din perioada marcată de activitate fizică normală sau chiar sedentarism. Rutina indusă de un program regulat de sport oferă un sentiment de stabilitate, iar practicarea unui sport de echipă întăreşte sentimentul de apartenență la grup, oferă echilibru social şi induce o stare sporită de relaxare.
Totodată, studiile au relevat necesitatea introducerii sportului ca prim medicament scris pe reţetele prescrise de medici, înainte de orice alte tratamete medicamentoase cu rol de liniştire şi de diminuare a reacţiilor hiperkinetice, pentru că poate ajuta extraordinar de mult pacientul.
Morning Mile, un program de succes pentru copiii cu ADHD
Deşi sportul ar trebui practicat în mod regulat şi intens, în absenţa acestei posibilităţi există alternativa mersului extensiv pe jos. Un exemplu în acest sens este programul Morning Mile, iniţiat de un mic întreprinzător din Florida. Acesta şi-a propus să îi facă pe copii să parcurgă pe jos drumul spre şcoală, contabilizând între 20 şi 45 de minute de mers pe jos sau chiar alergat către ore, iar rezultatele observate după implementarea acestui program în peste 150 de şcoli din Statele Unite ale Americii au fost încurajatoare. Copiii aflaţi în tratament pentru ADHD au renunţat parțial la tratamentul medicamentos, au reuşit să elimine din surplusul de kilograme şi să fie atenţi la ore pentru perioade mai lungi de timp, demonstrând că, într-adevăr, sportul poate fi inamicul ADHD.
