Bolile copilăriei. Tot ce trebuie să ştii despre ele și despre cum se tratează

bolile copilăriei pojar
Simptome, diagnostic & tratament pentru bolile copilăriei.

Simptome, diagnostic & tratament pentru bolile copilăriei

Erupţii cutanate, temperatură şi mâncărimi, toate ne indică prezenţa unor boli ale copilăriei. Pentru că de cele mai multe ori părinţii nu ştiu cum trebuie abordate bolile copilăriei şi ce tratament se recomandă în cazul lor, iar pe de altă parte pot fi îngrijoraţi dacă cel mic nu face nicio boală a copilăriei, am stat de vorbă cu Dr. Teodora Daniela Taropa, medic specialist pediatru la Reţeaua Privată de Sănătate Regina Maria, care ne-a ajutat să înţelegem mai bine bolile copilăriei.

Bubiţe roşii, mâncărimi, febră, stare generală alterată. Aşa putem defini bolile copilăriei: varicela, rubeola, rujeola, oreionul, eritemul infecţios sau boala obrajilor pălmuiţi (boală a cincea), roseola infantum (boala a şasea). Din fericire, multe dintre bolile copilăriei odată contractate duc la imunitate pe viaţă.

Din păcate, însă, foarte multe dintre bolile copilăriei sunt contagioase încă din perioada premergătoare erupţiei, ceea ce face ca anturajul să fie contaminat înainte de apariţia simptomelor. Trebuie spus şi că bolile copilăriei sunt boli virale, deci nu necesită administrarea antibioticelor.

Bolile copilăriei. Simptome şi caracteristici:

Bolile copilăriei. Rujeola sau pojarul

Este o boală virală cu cale de transmitere aerogenă, în spaţii închise putându-se transmite la două ore după ce o persoană cu rujeolă a ocupat zona. Persoana este contagioasă 4 zile anterior şi după debutul erupţiei.

Manifestările clinice sunt febra, tusea, coriza (inflamarea mucoasei nazale) sau conjunctivita, erupţia maculopapulară, anorexia (lipsa poftei de mâncare), diareea (mai ales la sugari) şi limfadenopatia (creşterea ganglionilor limfatici) generalizată.

Această boală are şi câteva complicaţii: poate duce la otită medie, pneumonie, encefalită acută sau panencefalită sclerozantă subacută (PESS). Trebuie menționat şi că administrarea vaccinului în primele 72 h de la expunere poate preveni boala.

Bolile copilăriei. Rubeola

Boală infecţioasă, în general uşoară, manifestată prin erupţie fugace şi adenopatii, rubeola se transmite pe cale aerogenă. Este contagioasă la debutul erupţiei, dar virusul poate fi diseminat cu 7 zile înainte şi cu 5-7 zile după apariţia erupţiei.

Simptomele rubeolei sunt sunt adesea uşoare şi până la 50% din infecţii pot fi subclinice sau asimptomatice. Perioada de incubaţie este de 14 zile, erupţia maculo-papuloasă este prima manifestare, urmată de o adenopatie retroauriculară şi occipitală (inflamarea ganglionilor din spatele urechii şi a capului).

Pe lista complicaţiilor se numără artralgia sau artrita, encefalita, manifestări hemoragice. O mare atenţie trebuie avută în cazul în care o gravidă intră în contact cu o persoană cu rubeolă. Infecţia cu rubeolă în primul trimestru de sarcină este teratogenă şi poate determina avort spontan sau defecte congenitale (surditate cataractă cogenitala, defecte cardiace, retard mental şi altele).

Bolile copilăriei. Oreionul

Este o boală acută virală ce afectează glandele salivare şi uneori pancreasul, testiculul sau ovarul. Este o cauză frecventă a meningitei aseptice şi a surdităţii neurosenzoriale la copil. Oreionul poate fi prevenit prin vaccinare.

Se transmite pe cale aerogenă sau prin contact cu picături sau salivă în perioada de contagiune. Virusul a fost izolat cu 7 zile înainte de apariţia manifestărilor clinice şi 9 zile după debut.

Manifestările clinice includ mialgii (durei musculare), anorexie, stare generală de rău, cefalee, febra, parotidită (tumefacţie la nivelul glandelor parotide). În perioada de viremie, virusul se răspândeşte în mai multe ţesuturi, inclusiv meninge, pancreas, testicule şi ovare, iar inflamatia ţesuturilor infectate duce la simptomele caracteristice de meningită aseptică şi parotidită.

La capitolul complicaţii pot apărea meningita aseptică, encefalita, orhita, pancreatita, surditatea sau ovarita.

Bolile copilăriei. Varicela

Varicela sau vărsatul de vânt este o boală infecţioasă acută extrem de contagioasă, produsă de virusul varicelo-zosterian. Se transmite pe cale aerogenă, prin secreţiile de la nivel conjunctival sau prin inhalarea lichidului vezicular. Este contagioasă cu 1- 2 zile înaintea apariţiei erupţiei şi până la 4-5 zile după sau până când leziunile au format cruste.

Ca manifestări clinice enumerăm o stare premergătoare erupţiei manifestată cu febra şi stare de rău generalizat. Ulterior apare o erupţie pruriginoasă în valuri, care evoluează rapid de la pete la băşici şi la leziuni veziculare înainte de formarea de cruste.
Complicaţiile pot fi infectarea bacteriană a leziunilor, pneumonia, encefalita, meningita aseptică şi sindromul Reye.

De remarcat că recupererea după infecţia cu virus herpes zoster determina imunitate pe viaţă la persoanele sănătoase; un al doilea episod de varicelă nu este comun, dar acesta se poate înregistra la persoanele cu imunodepresii.

Bolile copilăriei. Roseola Infantum sau a şasea boală a copilăriei

Roseola este o afecţiune virală transmisă prin contact direct cel mai frecvent înaintea vârstei de 4 ani.
Se remarcă prin febră de 39-40 grade timp de 3-4 zile, urmată în a patra zi de o erupţie cutanată generalizată, care apare sub formă de mici pete roz imperceptibile la atingere. Erupţia durează 1-2 zile, timp în care starea generală este conservată.

Bolile copilăriei. Eritemul infecţios sau boala obrajilor pălmuiţi, a cincea boală a copilăriei

Boala obrajilor pălmuiţi este cauzată de virusul parvovirus uman B19 şi este frecvent întâlnită în perioada de vârstă 5-15 ani. Se transmite pe cale aerogenă sau contactul cu sângele şi produsele din sânge ale persoanei bolnave.

Manifestările iniţiale sunt specifice unei răceli obişnuite, cu febră, stare de oboseală, inapetență, urmată după aproximativ 7-10 zile de o înroşire marcată la nivelul obrajilor şi o erupţie cutanată generalizată, dantelată, în special pe membre şi pe trunchi.

Erupţia apare şi dispare în funcţie de stimulii cutanati, de variaţiile de temperatură, de efortul fizic şi expunerea la soare, dar dispare complet în 3 săptămâni. Parvovirusul uman B19 poate afecta articulaţiile de la nivelul membrelor superioare şi genunchii, zone care vor prezenta timp de 2-4 săptămâni durere, rigiditate, tumefactie. Rar pot rămâne sechele permanente.

În oricare dintre bolile menţionate mai sus este bine să mergeţi cu copilul la o consultaţie. Medicul pediatru sau medicul infecţionist sunt singurii în măsură să aprecieze severitatea bolii, să vă recomande tratamentul şi măsurile igieno-dietetice necesare în fiecare caz şi să depisteze la timp eventualele complicaţii.
De asemenea, medicul vă poate acordă sfaturi în privinţa vaccinărilor existente pentru prevenirea unora dintre bolile menţionate mai sus.

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație