Tulburările de limbaj ale copiilor

tulburari de limbaj

De vorbă cu Daniela Stroia, logoped, despre cele mai frecvente tulburări de limbaj ale copiilor

Dacă și Lucian Blaga a fost “mut ca o lebădă” în copilăria mică, mulți părinți se autoconving că tulburările de limbaj ale copilului lor nu sunt grave și, din acest motiv, apelează cu greu la ajutorul unui logoped. Și familia noastră a trecut printr-un astfel de moment. Când ne-am dat seama că băiatul nostru cel mare, copil unic pe vremea aceea, a început să rămână în urmă cu achizițiile lingvistice, am încercat să nu ne îngrijorăm. Deși soțul meu a sugerat imediat să vizităm un cabinet de logopedie pentru copii, eu am ezitat. Nu voiam să recunosc că băiatul meu ar putea avea o tulburare de limbaj și nici nu voiam să îl chinui cu terapii obositoare. Când a împlinit însă trei ani și am realizat că folosea aceleași 20 de cuvinte pe care le rostea și la un an și jumătate, ne-am făcut curaj și am intrat în cabinetul Danielei Stroia, logoped. Și, pentru că Daniela și Vlad al nostru au devenit prieteni buni, iar sedințele de logopedie înseamnă joacă, desen și bucurie, ne vedem cu Daniela în fiecare săptămână la cabinetul ei. La ultima vizită, i-am pus Danielei și câteva întrebări despre tulburările de limbaj ale copiilor și despre ce se întâmplă mai exact într-un cabinet de logopedie.

Dragă Daniela Stroia, ce sunt tulburările de limbaj ale copiilor?

În cărțile de specialitate, tulburările de limbaj sunt definite ca disfuncții care intervin în comunicarea orală și scrisă; aceste disfuncții sunt cauzate de afecțiuni de natură organică, funcțională, psihologică sau educațională și acționează asupra copilului mic în perioada apariției și dezvoltării limbajului.

Dintr-o altă perspectivă, limbajul poate fi privit ca o umbreluță cu foarte multe spițe. Fiecare spița simbolizează o modalitate prin care noi comunicăm. Printre aceste spițe se găsesc și cele răspunzătoare de tulburările de limbaj la copii. Acestea trebuie să se funcționeze cum trebuie ca să putem deschide umbreluța.

Care sunt cele mai frecvente tulburări de limbaj ale copiilor?

Tulburările de limbaj îmbracă diverse forme de manifestare, astfel există: tulburări de limbaj care afectează pronunția, ritmul și fluența vorbirii, tulburări de întârziere a limbajului, tulburări polimorfe (cu substrat neurologic), tulburări ale limbajului scris-citit. În practică am întâlnit aproape toate tipurile de tulburări enumerate mai sus.

Cu o frecvență mai mare în vorbirea preșcolarilor apar dislalia, care este o tulburare ce afectează pronunția; atunci când observați un copil care deformează sunetele, le inversează, le omite în vorbire, el manifestă acest tip de tulburare; de exemplu, poate pronunța în loc de capră: caplă, capă, calpă, sau alte combinații de sunete. Se recomandă o vizită la logoped dacă nu remarcăm o corectare în timp.

Ce pot face părinții pentru a-și ajuta copilul cu tulburări de limbaj? 

Părinții sunt cei care își cunosc copilul cel mai bine. Mai întâi de toate, părinții își pot observa copiii cu atenție, căutând să vadă:

–  daca acesta înțelege ce i se cere;

– dacă “stâlcește cuvintele”, nu pronunță sunetele sau le inversează în vorbire;

– când “vorbește pe nas”;

– cand se bâlbâie; este important să nu i se atragă atenția în acest caz;

– când vocea sa nu are intensitate, “pare stinsă”;

– când folosește un număr redus de cuvinte și nu formulează propoziții simple, deși are deja trei ani;

– când nu se înțelege ce spune;

– când refuză să vorbească, deși în trecut a vorbit;

– când nu vorbește deloc;

– când face greșeli regulate de scris/citit.

Când trebuie să apelăm la un logoped?

În cazul în care părinții observă la copilul lor una din manifestările de limbaj enumerate mai sus, util ar putea fi ajutorul specializat al logopedului. Atunci când apare o tulburare de limbaj la copii, apare și oportunitatea prin care aceasta poate fi corectată. În acest caz, intervine logopedul care poate ajuta copilul să-și remedieze deficiența de limbaj.

Există o metodologie corectiv-recuperatorie pentru fiecare tulburare de limbaj, și, pe baza acesteia, logopedul adaptează și personalizează intervenția pentru fiecare copil al cărui limbaj e afectat.

Cu cât intervenția logopedică se face de la o vârstă cât mai fragedă, cu atât șansele de recuperare sunt mai mari. Se recomandă ca această intervenție să înceapă de la vârsta de 3-3,6 ani.

Ce se întâmplă în cabinetul unui logoped?

În cabinetul unui logoped gasești, printre altele, oglinda logopedică așezată pe o măsuță joasă, la nivelul copilului, cele doua scaunele lângă aceasta, o cutie din care vei scoate rând pe rand “minunățiile” de care te vei mira și bucura odata cu copilul, jucării micuțe pe care le vei denumi pe parcurs, jetoane cu imagini bine alese în funcție de sunetul pe care îl vei corecta, cărticele cu imagini viu colorate. Fiecare logoped își personalizează cabinetul în funcție de stilul său. În cabinetul în care lucrez eu, în colțul oglinzii așez o broscuță verzulie cât un deget. Ea a devenit în timp preferata copiilor, iar unul dintre copii a denumit-o broscuța Oaca care îi ascultă cu atenție, de fiecare dată când ei vor pronunța “cuvinte frumoase”; evident, marionetele își mai schimbă locul, în funcție de preferințele copilului.

Intervenția logopedică implică repetiția. Copilul repetă după logoped sunete din natură, silabe directe, indirect, cuvinte simple, propoziții scurte, clare. Încercările copilului sunt întâmpinate cu încurajări, zâmbet, bucurie. De fiecare dată când copilul se străduie să pronunțe corect, de atâtea ori primește aprecieri din partea marionetelor care prind viață. Dupa ședința logopedică, părinții pot solicita logopedului diferite tipuri de exerciții pe care aceștia să le poate exersa acasă, împreună cu copilul lor. Aceste teme vor deveni foarte eficiente dacă vor fi mediate prin intermediul jocului, atât de iubit de copii.

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație