Tradiții și obiceiuri. Ritualuri în timpul și după Botez

Anca Vlad
Tradiții și obiceiuri la botez

Tradiții și obiceiuri la botez. Ca în orice ritual există tradiții și obiceiuri. Creștinii ortodocși obișnuiesc să-și boteze copiii când sunt încă prunci, iar nașii mărturisesc în locul lor credința în Iisus Hristos.

Se obișnuiește ca primul copil să fie botezat de nașii de cununie ai părinților, după care dacă vor îi botează și pe următorii. Sunt zone în țară unde lumânarea de botez trebuie împodobită cu flori de crini (floarea Maicii Domnului), frunze de ferigă (ca pruncul să aibă spor și să fie sănătos ca bradul) și floarea miresei (ca să nu aibă cununiile legate).

Tot din ritualul botezului fac parte fașa de botez (albastră pentru băiat, roșie pentru fetiță), pânza albă nefinisată pentru înfășatul copilului după botez și o cruciuliță din argint pe care nașa i-o pune copilului după ce a fost creștinat. Pentru ritual, părinții trebuie să aducă vin și ulei, dar și prăjituri și șampanie pentru a celebra evenimentul. În trecut, nu se obișnuia să se facă petrecere cu invitați. Venea cine voia: femeile aduceau mâncare, iar bărbații, băutură.

Tradiții și obiceiuri la botez în Moldova

Nașul și nașa îi cumpără micul fin un trusou complet de hăinuțe, de la scutece până la scurtă și căciuliță de iarna. Tot nașii aduc la biserică o iconiță pe care i-o dau preotului să o sfințească, după care o iau acasă. Și – cel mai important – nașii cumpără pentru copil o cruciuliță.

A doua zi, în apa adusă înainte din zori de la fântână se pun monede, apă sfințită, miere, ouă, bijuterii, flori de mac și mușețel, lapte, sare, ardei iute și o potcoavă, picături de la lumânarea de botez (aceasta este ținută aprinsa pe tot parcursul băii), flori de busuioc, pâine, pene. Nașa scaldă copilul și-l unge cu mirul de la botez. Apa de la baie se aruncă la rădăcina unui copac.

Tradiții și obiceiuri în Oltenia

Moașa este cea care duce bebelușul la biserică și cea care la întoarcerea acasă trebuie să spună: „am dus un păgân și am adus un creștin“. După ce înmânează copilul nașilor, aceștia trebuie să pună bani pentru a răsplăti moașa.

Tot moașa este cea care pregătește băița de a doua zi. Ea pune în apă petale de trandafiri, orez pentru bogăție, ulei de la biserică, busuioc pentru ca micuțul să fie frumos, mărar pentru ca cel mic să fie plăcut, mentă și romaniță pentru a crește sănătos, bani, apă sfințită, mac și lapte. Ca și în Moldova, apa se aruncă la rădăcina unui copac.

Un alt obicei care se practică în Oltenia este „datul de grindă“. După ce bebelușul a primit taina Sfântului Botez, trei la ani la rând, în dimineața de Anul Nou, mama merge cu micuțul la moașă pentru a fi dat de grindă. Despre alte obiceiuri din Oltenia, citiți AICI.

Tradiții și obiceiuri la botez în Maramureș

Aici, botezul durează trei zile și trei nopți și copiii au mai multe perechi de nași. În vremurile vechi, în multe sate de pe Valea Izei, la botezul noului născut, la petrecerea dată în cinstea pruncului (botejune), luau parte numai femeile, mame-rudenii, vecine, prietene. Singurii bărbaţi admişi erau muzicanţii.

Vă recomandăm și următoarele articole despre nași, botez și alte obiceiuri specifice românilor:

 

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa