Treburile casnice potrivite copiilor de doi ani

Treburile casnice potrivite copiilor de doi ani
Treburile casnice potrivite copiilor de doi ani nu presupun că în urmă va rămâne lună, însă lecțiile pe care copilul le învață sunt neprețuite

Să ne înțelegem din capul locului, treburile casnice potrivite copiilor de doi ani nu presupun că în urmă va rămâne lună, și nici că veți termina munca în doi timpi și trei mișcări. Dar aceste inconveniente pălesc în fața faptului că atunci când faci lucruri împreună cu copilul, el învață cel mai bine, se simte conectat cu părintele, vede că este parte din ceva mai mare și că ceea ce face contează. Ca bonus, veți bifa câte ceva din lista ”de făcut”, și poate că ar fi o idee ca atunci când mai apar puncte în acestă listă să treceți în paranteze si dacă și cum ați putea să vă implicați copilul în această activitate. Nu uitați, este o joacă!

Mamele pot face multe lucruri în paralel, știm bine asta din experiență, nu din povești. Treburile casei rămân adesea pe umerii mamelor, iar copilul vrea să se joace. Ce ați zice dacă am combina utilul cu plăcutul și am implica în activitățile gospodărești copiii de la doi ani? Ce pot face niște copii atât de mici? ați întreba. Sugestiile de mai jos sunt în mare parte încercate de mine cu copiii mei, iar lista rămâne deschisă și se poate îmbogăți odată ce copilul crește. Înainte de a le enumera, este cazul să facem câteva mențiuni:

Munca făcută de un copil de doi ani este departe de ideal, deci nu cereți perfecțiune. Mai întâi, pentru că sunt primele lui experiențe în aceste activități, apoi motricitatea lui abia se dezvoltă și tocmai de aceea îl implicați în diverse treburi gospodărești să capete mai multă îndemânare în timp. Așa că, înlocuiți așteptările de perfecțiune cu ”învățare” și ”răbdare”. Roger W. McIntire, profesor de psihologie la Universitatea din Maryland și autorul cărții Raising Good Kids in Tough Times, citat de webmd.com spune că ”va apărea tentația să săriți să faceți în locul copilului, dar ce folos va fi din asta?” Poate veți termina treaba mai repede, poate va rămâne mai curat în urmă, dar ce va învăța copilul? Că nu se descurcă suficient de bine și că mama sau tata trebuie să îl ajute. Nu cred că acesta e scopul întregii acțiuni, deci, revenim la ”răbdare” pentru ”învățare”.

Nu amânați! Ați putea crede că aveți un copil prea mic pentru a fi implicat în treburile casnice. Copiii învață făcând așa că e bine să le oferiți contextul să încerce.

Recunoașteți-le aportul. Incurajați-i în timp ce vă ajută, aplaudați-i dacă le reușește. Povestiți bunicilor când sunt copiii de față cum v-au ajutat azi. Dați exemple concrete, nu vorbiți în termeni generali, să nu fie o laudă goală, ci o punctare exactă a activităților în care v-au fost de ajutor. Toate acestea îi vor încuraja să facă și data viitoare.

Păstrați constanța. Dacă ați alocat o sarcină copilului, este bine ca aceasta să rămână a lui pe termen lung. Pentru că dacă astăzi îi dați să ude florile și îi spuneți că aceasta este responsabilitatea lui de acum încolo, iar peste o săptămână le veți uda îl locul lui el nu își va forma un obicei, nu își va asuma această responsabilitate și va aștepta ca acel lucru să fie făcut mereu de altcineva.

În niciun caz nu folosiți treburile casnice ca pedeapsă. Poate că vor face acel lucru, dar cu certitudine nu vor asocia și o emoție pozitivă legată de ceea ce au realizat, iar asta nu îi va motiva să repete experiența și altă dată.

Treburile casnice potrivite copiilor de doi ani. Ajutor în bucătărie

Bucătăria este locul cu cele mai multe activități interesante pentru copii. La gătit, ei sunt capabili și dornici la această vârstă să: modeleze din aluat, să apese pe butoanele diverselor electrocasnice pentru a mărunți, pasa, toca, să spele fructe și legume, să pună apă în pahar sau în vase mici și, în topul preferințelor, să pună ingredientele tocate pe blatul de pizza. Toate acestea îl vor încânta dacă ambalați activitatea în povești cum ar fi: ”facem baie fructelor și legumelor”, ”punem în farfuria zburătoare bucăți de fructe și apăsăm pe buton ca să le trimitem în spațiu unde vor deveni piure”, ”facem forme din plastilină comestibilă (dar să o coacem mai întâi!)” etc. Activitățile enumerate mai sus mai au un avantaj, ele dezvoltă motricitatea copilului, atât de necesară pentru a putea în viitor să învețe să scrie cu ușurință.

Despre categorii în funcție de formă, poate afla dacă îi dați să pună tacâmurile în sertar, fiecare la locul lui. Desigur, va trebui să îi arătați mai întâi ce are de făcut, să fiți alături și să îl încurajați.

La această vârstă, copiii sunt foarte curioși să descopere ce conțin pungile cu cumpărături. Faceți un pas în plus și cereți-i să vă dea una câte una din pungă pentru a fi puse în frigider sau la locul lor. În paralel, puteți spune ce este fiecare produs. Așa își va dezvolta vocabularul și va deprinde noțiuni despre alimente, care și unde se păstrează și de ce.

Când mai crește puțin, îi puteți da să spargă ouă. Se va lăsa cu coajă de ou pe care va trebui să o pescuiți din bol, și nici oul nu va cădea întreg, așa că este mai degrabă un exercițiu în cazul în care vreți la final să obțineți o omletă, nu și o bezea ideală din albuș. Chiar dacă este o activitate cu mai multe riscuri, este una dintre cele mai preferate ale fetiței mele de aproape doi ani.

Și dacă tot am amintit de fiica mea, recent, m-a surprins prin faptul că și-a dus singură farfuria la chiuvetă. A prins tehnica de la fratele ei mai mare și am fost foarte încântată să beneficiez de acest ajutor la strânsul mesei. O sa o încurajez de fiecare dată să facă acest lucru, pentru a-i intra în obișnuință.

Treburile casnice potrivite copiilor de doi ani. Ajutor la curățenie

Sunt copii care la doi ani se sperie de zgomotul aspiratorului, dar sunt și copii care l-ar lua din mâna părinților și s-ar plimba cu el prin toată casa. Cu certitudine, praful va rămâne tot acolo după o asemenea tentativă, dar este bine să îl lăsați să încerce, pentru a nu-și pierde din entuziasm. Desigur că nu va da bine cu aspiratorul, dar poate să exerseze până la perfecțiune să apese pe butonul de pornire și oprire al aparatului.

Alt obiect de interes pentru copii începând de la această vârstă este pulverizatorul. Noi am împărțit ștersul oglinzilor în două responsabilități. Cea mică apasă pe spray ca să iasă substanța, iar cel mare șterge oglinda cu prosopul. Ei deprind munca în echipă, eu mă bucur de oglinzi (aproape) curate.

Problema jucăriilor împrăștiate este cunoscută oricărui părinte fără excepție, de aceea, cu cât mai repede învață că trebuie să le pună la loc, cu atât mai ușor de toată lumea. La această vârstă pentru noi funcționează metoda: eu încep să pun în cutii și apoi o îndemn și pe ea să mă ajute. Sunt încă foarte cooperanți la această vârstă. Tot cu ocazia strânsului de jucării, puteți încerca sortarea lor pe categorii: culoare (ex. doar obiecte galbene), tip (ex. doar jucării de pluș).

Cum spuneam, la această vârstă copiii sunt foarte deschiși la a repeta ceea ce facem noi. Așa că activități cum ar fi scosul hainelor spălate din mașină (în cazul nostru, imediat ce aude alarma mașinii), oferirea de mâncare animalului de companie, utilizarea prosoapelor de hârtie pentru a absorbi apa vărsată pe jos sunt jocuri care îi încântă să le facă.

Ajutor în gradină și în îngrijirea plantelor de cameră

Una dintre primele responsabilități pe care o puteți încredința unui copil este să ude florile. Mai întâi cu supraveghere și doar când îi spuneți ca e cazul, pentru a nu inunda plantele. O stropitoare mică și colorată va face activitatea și mai amuzantă.

Pentru a rămâne în acest registru al ”spațiului verde din casă”, încercați să plantați semințe de diverse fructe și legume sau plante aromatice. Cele din urmă cresc cel mai repede. Va fi fascinant pentru copii să urmărească cum apar frunzulițele, să le culeagă, să le pună în mâncare și, cine știe, mergând pe această cale, poate dezvoltați chiar o grădină la balcon.

Dacă aveți spațiu și în jurul casei sau în fața blocului, puteți planta și acolo cu copiii flori, ceapă, mărar, pătrunjel, iar pentru a delimita spațiile și a ști ce și unde ați pus, puteți crea granițe cu ajutorul pietrelor medii, pe care tot copilul poate să le aranjeze în rând, sau în cerc.

O bună parte dintre aceste activități poate fi însoțită și de numărat. Puteți număra împreună pietricelele, tacâmurile, bucățelele de fructe. Noi numărăm scările blocului de fiecare dată când urcăm și coborâm. Deja, la nici doi ani spune ”unu, doi, tei” și vom număra în continuare, căci scara are 16 trepte.

Voi în ce treburi casnice vă implicați copiii?

 

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație ()