Boala Kawasaki și COVID-19. Medicii au găsit legătura dintre ele

BOALA kawasaki și covid-19

Boala Kawasaki este provocată de coronavirus la copii, se arată într-un studiu realizat de medici de la Spitalul din Birmingham (Marea Britanie)

La sfârșitul lunii aprilie lumea medicală trăgea un semnal de alarmă cu privire la niște simptome grave identificate la copii, însă nu exista o certitudine că au legătură cu COVID-19. După ce au analizat cazurile unor micuți internați pentru a fi tratați de coronavirus, dar carea aveau și un sindrom inflamator complicat, pot spune că boala Kawasaki și COVID-19 sunt strâns legate.

Simptomele bolii Kawasaki au apărut la câteva săptămâni după ce copiii au fost depistați pozitiv cu noul coronavirus. Testele nu au fost realizate folosind metoda PCR, ci prin anticorpi. Potrivit medicilor, aceasta este singura metodă prin care se poate depista prezența virusului în cazul copiilor care dezvoltă și boala Kawasaki, care are potențial mortal.

Studiul nu a putut să arate dacă sindromul apare după infectarea cu coronavirus, dar oamenii de știință cred că este un răspuns pe care îl dă organismul. Mai mult, au constatat că și la adulți apar semne ale bolii Kawasaki, deși, în mod normal, aceasta este întâlnită doar la copii mici.

Boala Kawasaki a trimis copiii la terapie intensivă

Dr. Alex Richter și profesorul Adam Cunningham de la Universitatea din Birmingham au condus această cercetare, care a avut 8 subiecți internați în spital în perioada 18 aprilie- 8 mai.

Prima dată, aceștia au fost testați pentru coronavirus însă rezultatele au fost negative. 7 dintre ei aveau simptome ale bolii Kawasaki, iar situația unuia dintre ei a fost și mai gravă, acesta intrând în șoc toxic. 6 dintre ei au fost mutați la secția de terapie intensivă și au avut o reacție pozitivă la tratament.

Pentru că existau semne că sindromul inflamator ar avea legătură cu COVID-19, medicii le-au luat copiilor și mostre de sânge pentru a face niște analize mai amănunțite. Mai mult, au făcut și un test pentru anticorpi special. În acest fel au constatat că există o legătură între cele două boli.

Boala Kawasaki și COVID-19. Teste speciale de anticorpi

Medicii au încercat să afle de ce la testul PCR a venit rezultat negativ. Au ajuns la concluzia că pentru ca testul PCR să detecteze virusul este necesar să detecteze IgM, care să arate dacă au avut o infecție recentă. Dar copiii nu au avut așa ceva și au avut rezultate pozitive doar pentru anticorpi de tip IgA și IgG care scot la iveală infecții mai vechi. Diferența de valori dintre IgM și IgA arată că infecția a apărut cu câteva săptămâni inainte ca simptomele să apară.

Testele de anticorpi realizate s-au făcut în laborator și nu pot fi făcute pe loc. Vorbim de niște analize special create pentru această situație. Rezultatele sunt utile medicilor pentru le putea oferi copiilor tratamentele potrivite.

Boala Kawasaki, simptome și complicații

Boala Kawasaki mai este cunoscută și sub denumirea de sindromul limfo-cutaneo-mucos, pentru că poate afecta și sistemul limfatic, sistemul cardio-respirator, pielea, gura, ochii și gâtul. Nu există încă o explicație pentru apariția acestei afecțiuni. Poate avea cauză genetică, la fel cum poate fi provocată de virusuri sau bacterii. Deși nu este contagioasă, de obicei, apar mai multe cazuri în aceeași comunitate, mai ales iarna și primăvara, potrivit specialiștilor de la Boston Children Hospital. 

Cele mai multe complicații ale bolii Kawasaki sunt legate de bolile cardiace. Netratată la timp, poate duce la vasculită, aritmie cardiacă, miocardită, insuficiență mitrală, chiar deces.

Copiii care suferă de boala Kawasaki trebuie internați în spital pentru a fi în permanență sub supraveghere medicală, pentru că riscul de apariție a complicațiilor este mare.

Boala Kawasaki poate fi tratată cu succes dacă este descoperită la debutul ei. Cei mai mulți dintre copii se simt mai bine în mai puțin de 2 zile de la începerea tratamentului. Problemele cardiace nu ar trebui să apară dacă boala Kawasaki este tratată în primele 10 zile de la debutul simptomelor, explică medici de la Standford Children’s Healh.

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație ()