Doi medici italieni infectați cu COVID-19 s-au tratat acasă. Unul și-a infectat familia, altul nu

Cadrele medicale din Italia au un risc major să ia boala. Mulți dintre ei s-au îmbolăvit

Coronavirus la medici din Italia. În ultimele zile, în Italia încep să apară și poveștile pacienților care au au luptat cu Covid-19 și l-au învins. Mulți dintre ei sunt medici, cei mai conștienți de cât de copleșit este sistemul de sănătate italian, medici care au încercat să se trateze acasă, lângă familiile lor, cel puțin la început. S-au izolat în camere separate de restul familiei și au încercat să lupte cu boala în propria casă. În unele cazuri, s-au îmbolnăvit și restul membrilor familiei, în altele nu. Mai jos, citiți poveștile a doi dintre acești medici, așa cum au fost relatate de jurnaliști din Italia. 

„Când am început să nu mai pot respira, mi-a fost teamă că n-o să-mi mai revăd niciodată soția și pe cei patru copii. Până în acel moment, îi îngrijisem pe ceilalți care căzuseră pradă virusului. Văzusem pacienți murind, știu cât poate fi de agresiv virusul, așa că mă gândeam că poate îmi venise și mie ceasul”.

Angelo Vavassori, medic din Bergamo, a fost de ambele părți ale baricadei

Angelo Vavassori, 53 de ani, medic de Terapie Intensivă la Spitalul din Bergamo, nu ascunde că i-a fost frică de moarte, după cum le-a spus jurnaliștilor  de la ziarul La Repubblica . 

„În interval de câteva ore am ajuns de la 15 respirații la 40 pe minut. Nu îmi mai intra aer în plămâni și eram aproape mort. Dacă mă aflu acum aici, o datorez colegilor mei medici, eroi. În momentele cele mai grele m-au făcut să mă simt în siguranță. Povestea mea poate ajută mulți oameni să nu își piardă speranța, atunci când li se pare că e totul pierdut”, spune Angelo.

Coronavirus la medici din Italia. S-a izolat în casă, alături de soție și cei patru copii

Sâmbătă, 29 februarie, își terminase tura în spital, urma să revină duminică. Luni, spre seară, termometrul indica deja o stare febrilă, 38,9 C. De aici decizia de a se izola într-o cameră acasă, conștient fiind că în terapie intensivă nu mai e loc. Timp de două zile, soția sau unul dintre copii îi lăsa mâncarea în fața ușii închise, apoi el deschidea încet, o lua, protejat cu mănuși și mască, după care dezinfecta totul. Comunica doar prin telefon cu familia și restul lumii. Însă toate acestea nu au fost suficiente: soția și fiul de 18 ani au fost și ei infectați, din fericire gemenii de 14 ani și fetița mai mică, de 11 ani, nu. „Deocamdată”.

Testul făcut apoi pe 4 martie a confirmat prezența virusului, moment la care febra depășise deja 39 de grade C. „În acea seară începusem deja să respir greu. În câteva minute, îmi pierdusem mirosul și gustul și vedeam tot mai greu. Din cauza lipsei de oxigen, m-a luat și durerea de cap și a apărut și diareea”, explică în continuare medicul.

S-a trezit lângă pacienții pe care îi tratase

Medicul și-a dat seama că nu mai e de așteptat și a sunat în spital. Unde nu era loc în terapie intensivă. Pentru ca apoi, la ora 23.00, să primească un telefon, că se eliberase un loc.

A ajuns pe mâinile colegilor în stare deja critică, de respirație compromisă, motiv pentru care a fost imediat nevoie de ventilație mecanică. Spera că nu va ajunge să fie și intubat și, în final, ventilația s-a dovedit suficientă.

Chiar și așa, și-a pierdut cunoștința, mai povestește medicul: „Zgomotul pe care îl face ventilatorul este asurzitor, fluxul de oxigen, cald. Se transpiră mult și senzația de sufocare devine și mai puternică. Însă, puțin câte puțin, dacă tragi puternic în piept, simți că aerul intră. Fiind medic de reanimare, zile în șir îngrijisem pacienți în aceeași situație și faptul că le urmărisem reacțiile m-a ajutat să rezist.”

Medicamentele admnistrate au fost o combinație de antivirale prevăzută de protocol, necesare ca să dea timp anticorpilor să se formeze, a mai explicat el. Timp de câteva zile a fost practic absent, nu înțelegea prea mult ce i se întâmplă. „Auzi ca prin vis niște medici și realizezi că niște aparate îți dau oxigen și te hidratează. Timpul devine clipă: acum știu că acest timp condensat anulează trecutul sau prezentul, este granița dintre viață și moarte”.

Apoi, s-a trezit. „Îmi părea că sunt acasă, că adormisem. Însă în patul de lângă mine am văzut un pacient pe care eu însumi îl tratasem împotriva virusului. Fiecare lucru îți pare nou, extraordinar, ca unui copil. Această drama m-a învățat ce valoare are fiecare lucru, cât ar fi de mic”.

„Medicii te pot salva, orice pneumonie dă înapoi”

La momentul la care poveseste, medicul se află internat la secția de gastroenterologie din spital, secție care, ca toate celelalte, cu foarte mici excepții, a fost transformată şi destinată tratării pacienților infectați cu coronavirus. „Respir cu o mască de oxigen care eliberează circa 12 litri/minut. Lângă mine sunt pacienții mei și sunt uimiți când înțeleg că acum sunt și eu unul dintre ei.”

„Trebuie să rămânem liniștiți și să avem încredere în medici. Medicii te pot salva, orice pneumonie dă înapoi. Când mă gândesc la medicii și asistenții din țara noastră mă cuprinde emoția. Suntem epuizați, dar lupta o să fie de durată. Le cer tuturor să ne ajute rămânând acasă. Asta înseamnă să ne fim aproape unii altora. Sper ca de luni să mă pot întoarce la muncă”. Acest mesaj a dorit să-l transmită medicul trecut de pe o partea cealaltă a baricadei virusului.

Coronavirus la medici din Italia. „Se poate scăpa de această boală fără probleme, nu e un virus precum Ebola sau SARS”

O poveste similară, dar mai puțin dramatică vine de la un alt medic de la Bergamo, zona cea mai critică actualmente, contactat de cotidianul L’Eco di Bergamo .

Alberto Zucchi a avut febră timp de o săptămână, dar a câștigat lupta și acum zâmbește

Alberto Zucchi, medic epidemiolog, 59 de ani, a început într-o zi să se simtă rău. Se simțea ca și cum ar fi fost răcit, îl durea gâtul și era foarte obosit. „A doua zi, am început să tușesc foarte tare și aveam febră, 38,8 de grade C. Din fericire, nu am avut nici un fel de complicație pulmonară. Febra a scăzut cu paracetamol. A fost suficient ca să o țin sub control. În schimb, nu puteam dormi cum trebuie de tuse. Am rămas în carantină două săptămâni, conform legii, o carantină controlată, în sensul că eram sunat în fiecare zi ca să se verifice evoluția bolii”, a povestit el pentru cotidianul local.

Febra a durat circa o săptămână, dar nu a crescut îngrijorător, exceptând momentul inițial. „De altfel, după vreo 5-6 zile am început deja să lucrez de acasă. Am folosit toate precauțiile posibile ca să n-o infectez și pe soția mea sau pe fii mei, unul de 21 de ani, altul de 17. Am dormit în altă cameră, am folosit o baie separată, am mâncat în momente diferite. Deocamdată ei nu au nici un fel de simptome”.

Poate și pentru că boala s-a manifestat mai ușor în cazul lui, medicul epidemiolog spune că nu i-a fost frică. „Nu sunt în vârstă și am o sănătate bună. Problema nu este atât virusul în sine, cât efectul lui, care tinde să agraveze starea pacienților cu alte patologii și care sunt în vârstă, deci prin definție mult mai fragili. Se poate scăpa de această boală fără probleme, nu e un virus precum Ebola sau Sars. Să zicem că am trăit o experință neplăcută, dar am trăit-o fără să îmi fac mari probleme. E ceea ce se întâmplă în cea mai mare parte dintre cazuri, în contextul în care starea generală de sănătate e bună și vârsta nu foarte înaintată, chiar dacă e adevărat și că au ajuns în terapie intensivă și oameni care nu sunt în vârstă. Vorbim de un 5% persoane pozitive fără simptome, iar la alți 15-20%  s-a manifestat cu durere în gât și puțină febră. În cea mai mare parte a cazurilor pacienții se vindecă. Medicii se îmbolnăvesc și ei, boala nu alege”, glumeşte Alberto.

Și el avertizează că izolarea socială e singura cale de a opri transmiterea exponențială a virusului, destul de simplu de practicat atât timp cât există viața socială online.

Poveștile italienilor vindecați de Covid-19: medici, tinere, bunici

Citiți mai multe povești ale pacienților din Italia care s-au vindecat de noul coronavirus, inclusiv cazul unei tinere fotomodel de origine română,  în acest articol: 

Poveștile italienilor vindecați de Covid-19: medici, tinere, bunici

 

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație ()