Vaccinarea anti-COVID în România – cadrele medicale și profesorii, printre primii imunizați. Ce se întâmplă cu copiii

Vaccinarea anti-COVID în România
Vaccinarea anti-COVID în România nu include copiii în primele etape. Populația generală va putea imunizată după luna martie 2021

Vaccinarea anti-COVID în România. Imunizarea se va face cu sprijinul armatei, fiind necesar un sistem foarte riguros de urmărire a vaccinărilor. Copiii nu sunt incluși printre categoriile ce vor fi imunizate în primele etape. Sunt însă vești bune pentru cei cu boli cronice care doresc să fie protejați prin vaccinare.

În contextul creșterii numărului de vaccinuri care se dovedesc eficente împotriva COVID-19 și pentru că noile tipuri de vaccinuri necesită condiții speciale de păstrare, au început pregătirile pentru campania de imunizare și din România. Există o echipă de experți desemnată, iar coordonatorul campaniei de vaccinare anti-COVID în România a fost numit medicul militar Valeriu Gheorghiță.

dr. valeriu ghiorghita
Dr. Valeriu Ghiorghita va coordona campania de vaccinare anti-COVID

Într-un interviu pentru HotNews.ro, medicul militar a declarat că scenariul cel mai optimist este ca primele doze de vaccin să ajungă în România la sfârșitul lunii decembrie 2020, iar în cel mai pesimist scenariu, în primul trimestru din 2021. Populația se va putea vaccina după aproximativ 2-3 luni de la debutul campaniei de vaccinare în țara noastră, iar vaccinarea va fi gratuită și voluntară. În distribuirea și transportul vaccinului vor fi implicate Armata și structuri din Ministerul de Interne.

Pe scurt, iată ce a declarat medicul despre vaccinarea anti-COVID în România

  • România va primi de la Comisia Europeană, în tranșe, 10,7 milioane de doze de vaccin anti-COVID. Prima tranșă va fi de aproximativ 1,2 milioane de doze, dacă vaccinul va ajunge în decembrie. Dacă va ajunge în ianuarie, cantitatea va fi dublă: atât cea din decembrie, cât și cea din ianuarie. Acestea sunt date estimative, pentru că totul depinde de avizele Agenției Europene a Medicamentului pentru un vaccin sigur.
  • Vaccinarea va fi gratuită și voluntară.
  • În prima etapă vor fi vaccinați angajații din sistemul medical, din serviciile de asistență socială, vârstnicii, pacienții cu boli cronice și angajații din domenii cheie – apărare, educație sau energie.
  • Oamenii obișnuiți se vor putea vaccina după aproximativ 2-3 luni de la debutul campaniei de vaccinare în România.
  • Vor fi amenajate centre de vaccinare în spații precum săli de sport sau săli de conferințe.
  • Vor exista un centru principal de recepție a vaccinului, cel mai probabil Institutul Cantacuzino, și centre regionale și locale.
  • În distribuirea și transportul vaccinului vor fi implicate Armata și structuri din Ministerul de Interne.

Cu primele doze vor fi imunizați în jur de 5 milioane de români. Va fi nevoie de două doze de vaccin

La ora actuală, sunt 155 de vaccinuri în evaluare preclinică, 47 în studii clinice și 11 în a treia și ultima etapă de testare pe voluntari, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, actualizate pe 3 noiembrie 2020. Șansele să avem măcar un vaccin eficient dintre toate acestea sunt mari, așa încât toate guvernele au început pregătirile pentru imunizarea în masă a populației.

Vaccinurile anti-COVID vor ajunge în țara noastră prin Comisia Europeană (CE), care a încheiat angajamente prealabile de achiziție în numele statelor membre UE cu mai multe companii farmaceutice. „Practic, CE, guvernul Statelor Unite și al Marii Britanii prefinanțează prin aceste precontracte dezvoltarea de vaccinuri. Companiile farmaceutice vor aloca apoi vaccinurile lor la un preț preferențial și într-o cantitate mai mare țărilor care au sprijinit dezvoltarea lor”, explică prof. dr. Alexandru Rafila, pentru site-ul medical www.smartliving.ro.

Un miliard de doze rezervate pentru cetățenii UE

CE are trei contracte semnate, cu Johnson&Johnson, Sanofi-GSK și AstraZeneca (în parteneriat cu Universitatea Oxford). În total, instituția executivă a Uniunii Europene a rezervat peste un miliard de doze dintr-un potențial vaccin împotriva coronavirusului.

Aceste doze sunt repartizate țărilor UE în mod egal, raportat la populație. României îi revin 10,4 milioane de doze dintre cele contractate până acum. Alte trei companii sunt în discuții cu CE pentru achiziția a încă unui miliard de doze: BioNTech-Pfizer, CureVac și Moderna. Numărul de doze alocate fiecărei țări va crește proporțional cu cantitățile achiziționate.

Majoritatea vaccinurilor anti-COVID au un rapel la 21 de zile, la 30 de zile sau chiar la 60 de zile. Prin urmare, cu cele 10,4 milioane de doze alocate țării noastre vor fi vaccinați 5,2 milioane de români. 

Cele un miliard de doze rezervate ar fi suficiente pentru populația de 450 de milioane a spațiului european, chiar și în condițiile în care majoritatea vaccinurilor au și doză de rapel. Problema este că vaccinurile nu vor putea fi produse rapid. Numărul lor va fi limitat în prima fază de producție, spun oficialii europeni, care nu au precizat și cât va dura această etapă.

Vaccinare anti-COVID în România. Copiii și vârsticii nu fac parte din primele studii pe vaccinuri

Cea mai vulnerabilă categorie de persoane la complicațiile COVID-19 este și cel mai slab reprezentată în studiile clinice pentru vaccinurile anti-COVID. Multe dintre ele nu au fost testate pe vârstnici deocamdată, așa încât nu le cunoaște eficiența la această categorie.

Explicația ne-a oferit-o dr. Gindrovel Dumitra: „În general, în studiile pe vaccinuri, te duci prima dată pe grupele de vârstă la care te aștepți să ai un răspuns, adică la adulți tineri și sănătoși, după care le iei și pe celelalte. Unele vaccinuri au plecat din start pe o grupă extinsă, având în vedere urgența, iar altele, nu. În mod normal, erau testate mai întâi la categoria 20-40 de ani și apoi se extindeau către alte categorii – copii, vârstnici”.

Vaccinarea anti-COVID la copii

vaccinarea anti COVID la copii
Vaccinarea anti-COVID la copii nu se va face prea curând

Dacă la gripă, copiii sunt o categorie importantă din programul național de vaccinare, ei nu au fost menționați printre cele cu prioritate la vaccinarea anti-COVID-19 din România și nici Comisia Europeană nu face vreo referire la copii. Niciun vaccin din cele dezvoltate până acum nu este destinat strict copiilor. Cel mai probabil, dacă se vor dovedi sigure și eficiente, vaccinurile pentru adulți vor fi administrate și celor mici – cu sau fără rapel, încă nu există date în acest sens.

Motivul pentru care cercetările nu se concentrează și pe copii este că vaccinurile, în general, sunt testate mai întâi pe adulți. În acest mod, se poate contura un profil de siguranță al vaccinului și se pot aprecia mai clar riscurile înainte de a fi administrat copiilor.

Doar câteva companii farmaceutice au inclus și copii în testele lor clinice. BioNTech-Pfizer testează vaccinul său pe copii cu vârste între 12 și 18 ani, iar Johnson&Johnson va demara și ea un studiu clinic pentru aceeași categorie de vârstă. Dintre companiile aflate în stadii avansate de testare, doar AstraZeneca/Oxford a inclus și copii mai mici de atât – derulează un studiu pe categoria 5-12 ani.

Alte două companii chineze își testează vaccinurile pe copii și chiar pe bebeluși de la vârsta de 6 luni. Câte dintre acestea se vor dovedi sigure și pentru cei mici vom afla după publicarea datelor finale.

Trebuie sau nu imunizați și copiii

De ce ar fi nevoie totuși ca și copiii să fie imunizați? Cel mai mare studiu epidemiologic din lume, care a inclus peste o jumătate de milion de oameni de toate vârstele, arată că rolul copiilor în transmiterea noului coronavirus a fost subestimat de analizele anterioare.

Ei se infectează la fel de frecvent ca adulții și, chiar dacă sunt asimptomatici sau au simptome ușoare, răspândesc virusul în colectivitate, sunt concluziile studiului publicat în revista Science.

Dacă vaccinurile care vor primi aprobare de punere pe piață nu vor asigura o protecție suficient de mare, singura cale de a întrerupe circulația virusului și de a atinge imunitatea colectivă este prin includerea copiilor în programele de vaccinare anti-COVID. Ponderea copiilor în populaţia din România era, la 1 ianuarie 2020, de 18,7%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

 

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație ()