Este adevărat că bebeluşii care nu merg de-a buşilea vor avea mai târziu dificultăţi de învăţare?

Ileana Mirescu

Bebelușii care nu merg de-a bușilea îi fac pe părinți să-și pună tot felul de întrebări cu privire la dezvoltarea lor ulterioară. Unii copii merg repede de-a bușilea și în picioare, alții nu se târâie deloc, iar alții pornesc singuri la plimbare la câteva luni după vârsta standard de un an.

Atâta timp cât bebeluşul este capabil de a-şi coordona fiecare parte a  corpului şi să-şi folosească mâinile şi picioarele, va fi bine. „Unii copii au abilităţii motorii grosiere excelente şi sunt capabili să meargă mai bine”, spune Susan Buttross, profesor de pediatrie şi Sef al Secţiei de Dezvoltare şi Comportament Pediatric de la Universitatea Mississipii din Jackson.

Teorii neconfirmate privind bebelușii care nu merg de-a bușilea

Cu ani în ură, a explicat Buttross, s-a emis teoria că saltul peste etapa de târâre ar cauza dificultăţi de învăţare şi alte probleme de dezvoltare. Rezultatul a fost o terapie care includea învăţarea de către copiii cu probleme de învăţare (chiar şi adolescenţi) a mersului de-a buşilea. Nu există dovezi că terapia aceasta ar ajuta.

Unii specialişti spun că acei copii care merg de-a buşilea mai târziu sau sar peste această etapă au fost puşi să doarmă mai mult pe spate decât pe burtă. Oricare ar fi cauza, de obicei nu e nimic îngrijorător. Dar dacă un copil e prea rigid sau prea moale, iar asta îl împiedică să se târască, adresaţi-vă medicului. În jurul vârstei de șase luni el al trebui să fie capabil să se rostogolească de pe spate pe burtă și invers, să stea în mâini și genunchi și să se legene față- spate. Ulterior, ar putea începe să se târască în patru labe.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa