Este adevărat că dacă ai o sarcină fără grețuri înseamnă că ai băiat?

O sarcină fără grețuri înseamnă că ai băiat! – Cel puțin asta spune credința populară, însă dovezile nu sunt încă certe, așa că nu vă grăbiți să cumpărați hăinuțe albastre doar pentru că sunteți într-o formă excelentă în primul trimestru de sarcină.

Există totuși dovezi, susțin specialiştii citați de babycenter.com, că hormonii produși de fetițe provoacă greață devreme în sarcină, mai mare decât în cazul bebelușilor băieți. Însă e nevoie de cercetări suplimentare pentru a spune cert acest lucru.

Sarcina fără grețuri vs sarcina cu grețuri

Studiile arată că mamele care suferă de grețuri severe (hiperemesis gravidarium) în primul trimestru de sarcină au șanse mai mari să aibă fete. Un studiu suedez la care au particpat un milion de mame ce au suferit de grețuri severe a arătat că 55% dintre femei au avut fetițe. Dar acest studiu a fost efectuat pe femei care s-au internat în spital  din cauza grețurilor, experții nu sunt siguri că pot extinde rezultatele asupra femeilor care suferă de grețuri normale în sarcină.

Ecografia la jumătatea sarcinii undeva între 16 si 20 de săptămâni arată și sexul, e mult mai sigură- deși nu chiar în toate cazurile- în stabilirea sexului copilului. Dar mai este și amniocenteza prin care aflați cu acuratețe dacă veți avea fetiță sau băiețel.

Unii medici folosesc un test al sângelui care detectează AND-ul copilului în sângele matern și poate detecta anomaliile cromozomiale de la 9 săptămâni de sarcină. Acest test e noninvaziv și arată și sexul bebelușului.

 

Vezi sursele

Bolin M, et al. 2013. Hyperemesis gravidarum and risks of placental dysfunction disorders: A population-based cohort study. BJOG 120(5):541-7. doi: 10.1111/1471-0528.12132. http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/1471-0528.12132/abstract [Accessed June 2016]

Rashid M, et al. 2012. Hyperemesis gravidarum and fetal gender: A retrospective study. Journal of Obstetrics and Gynaecology. 32(5):475-8. doi: 10.3109/01443615.2012.666580. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22663323[Accessed June 2016]

Roseboom T, et al. 2011. Maternal characteristics largely explain poor pregnancy outcome after hyperemesis gravidarum. European Journal of Obstetrics & Gynecology and Reproductive Biology. 156(1):56-9. http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0301211511000364 [Accessed June 2016]

Schiff MA, et al. 2004. The sex ratio of pregnancies complicated by hospitalisation for hyperemesis gravidarum. BJOG 111(1):27-30. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/14687048 [Accessed June 2016]

Tan PC, et al. 2006. The fetal sex ratio and metabolic, biochemical, haematological and clinical indicators of severity of hyperemesis gravidarum. BJOG 113(6):733-7. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16709219 [Accessed June 2016]

UpToDate. 2013. Clinical features and evaluation of nausea and vomiting of pregnancy. http://www.uptodate.com/contents/clinical-features-and-evaluation-of-nausea-and-vomiting-of-pregnancy

Veenendaal MVE, et al. 2011. Consequences of hyperemesis gravidarum for offspring: A systematic review and meta-analysis. BJOG 118:1302-13. doi: 10.1111/j.1471-0528.2011.03023.x. http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/j.1471-0528.2011.03023.x/full

 

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație