Experții TDM, Oana Moraru: ”Nu ești în clasă ca să predai o materie, ci ca să formezi gândire și caracter”

Dacă e să ne reformăm vreodată școala, înainte de a scrie legi, curricule, programe, va trebui să punem toți câteva rădăcini noi în convingerile noastre. O să le scriu mai mult din perspectivă negativă (deși nu e bine) pentru că e în intenția mea de a deranja câțiva adulți înțepeniți. Întâi deranjul și poate, mai târziu, negarea, furia și TREZIREEEA!!!

1. Niciodată nu sunt copiii de vină pentru neatenție, nepăsare, neangajare, obrăznicie, superficialitate, ignoranță. Nu există ființă umană să nu își dorească să prospere, să crească. Toate cele de sus sunt mecanisme de adaptare la adulți inconștienți, plicticoși, reactivi, egoiști, ignoranți.

2. Niciun copil nu ia decizii bune din interiorul unei stări proaste, din colțul de pedeapsă sau în minutul în care l-ai învinovățit, judecat, discreditat.

Panica nu aduce învățare

3. Învățarea autentică are loc în clasele în care predomină două mari componente emoționale: siguranța și noutatea. Funcțiile cognitive înalte nu se dezvoltă când amigdala dă semnale de panică. Acestea sunt induse de amenințări, de isteriile profesorului și de plictis.

4. Decizia de a fi atent se ia întâi la nivel subconștient. Nu le poți cere copiilor să fie atenți și să te aștepți să li se întâmple angajarea față de tine, dacă tu nu ai o “tehnologie” planificată și desăvârșită de captare și formare a atenției. Până ce ea e dată voluntar de copil, trebuie să fi curs munți de proiecte de lecție care formează atenția.

5. Școlile nu mai sunt despre informare. Sunt despre dezvoltarea cortexului prefrontal, despre formarea funcțiilor executive ale creierului: atenția, autocontrolul, flexibilitatea, gândirea critică, planificarea, prioritizarea.
Nu le poți cere copiilor să fie responsabili în oră, dacă tu, ca profesor, nu ai planificat exact când și cum dezvolți aceste componente ale responsabilității prin conținuturile și deprinderile pe care le predai/formezi.

6. Nu ești în clasă ca să predai o materie, ci ca să formezi gândire și caracter.

7. Da, și familiile au un rol la fel de important în asta. Numai că școlile își asumă educația conștient și programat. Pentru că asta e rațiunea lor de a fi. Școlile nu pot face lucruri de bază din instinct. Ele sunt de tras la răspundere pentru cel puțin cele 6 puncte de mai sus.

Oana Moraru este profesor, consultant educațional și fondator al Școlii Helikon. Susține conferințe pe teme de educație, organizează ateliere de evaluare pentru preșcolari și școlari, precum și cursuri de formare pentru cadrele didactice. Detalii despre Oana Moraru și acțiunile ei găsiți pe www.voceaparintilor.ro. 

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație ()