Vara este o perioadă pe care o asociem cu vacanțele și concediile, în care ne gândim la natură ca un loc idilic unde abia așteptăm să ajungem și să ne relaxăm. Însă, natura pe timp de vară se poate dovedi mai puțin idilică și cu adevărat periculoasă pentru sănătatea noastră.
Una dintre patologiile frecvent întâlnite vara, atât la adulți cât și la copii, este reprezentată de înțepăturile de insecte. Știm cu toții senzația de la malul mării, la apusul soarelui, când încep să “ne mănânce țânțarii” și trebuie să ne refugiem înăuntru sau să ne acoperim fiecare milimetru de piele.
Cât de periculoase sunt mușcăturile de insecte?
Mușcătura tigrului platanului lasă pe piele pete mici, roșii, însoțite de senzații de mâncărime și durere, mai ales în cazul copiilor. Mușcătura unei omizi provoacă apariția unor bubițe grupate, roșii, care pot produce o senzație de usturime sau mâncărime sau o durere “arzătoare”, asociată cu o băşicuţă, pustulă sau papulă roșie apărute în locul înțepăturii. Însă, dintre toate insectele verii, înțepăturile de păianjen pot fi resimțite cel mai neplăcut.
Cum arată mușcătura de păianjen
Mușcătura sau înțepătura de păianjen se manifestă ca o pată sau o zonă reliefată, roșie, cu marca înțepăturii centrale, sau chiar prin apariția unei pustule cu lichid, însoțite de mâncărimi, durere sau chiar arsură locală. Pot fi una sau mai multe leziuni, care pot determina o reacție locală moderată, sau una exagerată, cu leziuni care se extind timp de mai multe zile ca urmare a răspunsului organismului.
Mușcatura de păianjen poate produce local necroza și ulcerația pielii. Unele specii de păianjen pot produce edem alergic și chiar deces. Dintre cele 40.000 de specii de păianjen, doar câteva sunt cu adevărat periculoase.
În România păianjenul “văduva neagră” sau păianjenul “pustnic maro” sunt considerați cei mai periculoși. Ei pot fi întâlniți în Dobrogea.
Când trebuie să ne îngrijoreze o mușcătură de păianjen?
Atunci când în locul înțepăturii apare necroza și ulcerația pielii, trebuie să meargeți la medicul dermatolog. În formele simple ale mușcăturii, este suficient să curățăm pielea cu apă și săpun și să aplicăm o soluție cu antihistaminic local pentru calmarea mâncărimii. Dacă pruritul este deranjant și nu cedează la aplicarea locală a antihistaminicului și perturbă somnul, se poate adăuga un antihistaminic oral pentru căteva zile.
Dacă, în plus, există semne ale unei suprainfecții bacteriene, se poate asocia o cremă cu antibiotic local sau chiar antibiotic oral în cazurile mai complexe. De multe ori, este necesar tratamentul cortizonic administrat pe cale orală pentru a reduce inflamația și durerea.
Înțepătura de albină, de căpușă și ciupiturile de țânțar
Un alt pericol vine dinspre albine și viespi, care pot și ele înțepa, mai ales în cursul sezonului estival. Înțepătura este foarte dureroasă și, adesea, în locul în care se produce insecta lasă acul înfipt în piele. Persoanele alergice pot dezvolta complicații grave, manifestate prin edem glotic acut și chiar deces.
Căpușa este responsabilă de înțepături asupra omului sau animalelor după plimbarea în zone înverzite. Insecta rămâne adesea agățată de piele, crește rapid în dimensiune pe măsură ce suge sânge și se înnegrește. După înțepătură, poate să apară eritemul migrator în jurul zonei afectate, ca un cerc roșu. Cea mai gravă afecțiune care poate să apară după mușcătura unei căpușe este boala Lyme.
Evitați parfumurile florale
Ca măsuri profilactice generale, se recomandă purtarea de îmbrăcăminte care să acopere pielea în totalitate, eventual de culori deschise, pentru a putea observa mai ușor prezența insectelor și pentru a le îndepărta fără să fiți ciupiți.
Evitați parfumurile florale și nu uitați că în trusa dumneavoastră de prim ajutor trebuie să includeți medicamente antialergice, mai ales în cazul persoanelor care au un istoric de alergii. În cazul în care aveți semne pe piele care vă îngrijorează, contactați un medic dermatolog.
Îți recomandăm să te uiți și la acest video
