Dacă vă gândiți la homeschooling pentru o vreme, trebuie să alegeți varianta asta fără să întrebați în stânga și dreapta. A lua-o pe un drum în afara sistemului nu se potrivește deloc cu psihologia omului care încă vrea siguranța – și aceea instituțională, în fapt – a unor opinii, a experienței celuilalt.
Homeschooling-ul e o filozofie de viață. Nu se potrivește părintelui anxios, nehotărât, grupurilor de opinie de pe Facebook, nevoii de aprobare de la stat sau de la vecini și prieteni.
Este o alegere pe care o faci cu inspirație, credință; pentru că ai un plan, o viziune pentru copilul tău, pentru că ai în minte arhitectura unei deveniri. Pentru că tot stilul tău de viață de până acum a fost unul curajos, în afara turmei, critic, selectiv și împotriva curentelor.
Nu aș vrea ca drumul ei spiritual și intelectual să pornească din selecțiile mele
Eu, cu toată pasiunea pentru ce înseamnă educație, nu aș alege să fiu sursa principală a experiențelor copilului meu. Nu am încrederea că este sănătos să radieze din mine toate alegerile care-i configurează modul de operare al minții și valorile ei. Nu aș alege niciodată să fiu unicul filtru prin care trec stimuli către ea, chiar dacă mi-ar garanta universul că aceștia vor fi mereu cei mai buni. Nu aș vrea ca drumul ei spiritual și intelectual să pornească din selecția pe care programele mele subconștiente o fac. Cred că aș limita-o mai mult decât societatea și haosul școlilor o fac.
Știu, acum e vorba de viață și boală, de risc și siguranță. Cu atât mai mult nu aș alege homeschooling-ul. Să iei decizii din frică, emoție și nesiguranță într-un context atât de tulbure este, de cele mai multe ori, cu atât mai toxic cu cât e mai mare iluzia că îți știi copilul sigur și neatins acasă, lângă tine. Să pleci pe un drum care îți este atipic – ție, care ai fost o mamă cuminte, o tânără cuminte și o fetiță cuminte – este bulversant, cu semnale mixte pentru copil și alegeri ulterioare nesigure, neîmpăcate.
Unii înfloresc în homeschooling, alții se plafonează
Nu, nu am soluții. Nu știu cum va fi cu școala din septembrie 2020. Știu doar că asta e noua realitate și nu are sens să fac tantrumuri de adult. Sigur voi găsi o cale să mă reinventez, să mă adaptez la ea, fără să pierd din bucuria de a trăi.
Știu părinți și copii care au înflorit în sistem homeschooling. Știu la fel de mulți care au clacat sau s-au plafonat după un an. Ca principiu de bază, luați-vă temperatura emoțională și înțelegeți că în sistem homeschooling aceea e apa în care vor crește și respira copiii voștri. Indiferent de câte experiențe de învățare le veți pune la dispoziție, principalul barometru la care se vor raporta sufletește sunteți voi. Și dacă vă știți nesiguri, cuminți, rezonabili, temători și nehotărâți, nu țineți copiii acasă!
Implicați-vă în școli, construiți împreună cu profesorii sisteme de siguranță, găsiți ajutoare pentru împărțirea clasei, căutați spații alternative, oferiți-vă voluntari etc.
Sau alegeți homeschooling cu chef, cu nerv, cu atitudine și bucurie! Numa’ nu mai întrebați și nu căutați confirmări. Nu există.