Iată un top cu 10 griji pe care le au părinții și care le fac din noapte… zi! Somnul este baza sănătății fizice și psihice, atât pentru copii, cât și pentru părinți. Cu toate acestea, mulți părinți spun că nu dorm suficient. Această impresie este confirmată de știință, care arată că atât părinții aflați la început de drum, cât și cei cu experiență, au probleme la acest capitol. Să vedem ce spun studiile și specialiștii despre grijile care nu-i lasă să doarmă pe adulți și ce soluții există pentru a remedia lipsa de somn.
Experții în somnologie spun că privarea de somn a părinților poate să fie epuizantă din punct de vedere fizic și psihic. Părinții sunt sfătuiți să nu își asume sarcini care nu sunt esențiale și să accepte ajutorul rudelor sau al prietenilor. Mulți părinți își reglează somnul după cel al bebelușului și se odihnesc atunci când copilul doarme.
Adulții cu copii dorm mai puțin
Potrivit Statistics Canada, cu cât adulții au mai mulți copii, cu atât dorm mai puțin.
Adulții fără copii dorm în medie 8 ore și 18 minute pe noapte. Părinții cu un copil dorm în medie cu 17 minute mai puțin pe noapte, iar cei cu doi copii cu 25 de minute mai puțin pe noapte.
Desigur, numărul de ore de somn scade considerabil în rândul proaspeților părinți. Oamenii de știință spun că, pe lângă grijile legate de noul statut, părinții se confruntă cu unele tulburări de somn: insomnie, somnolență și întreruperi ale somnului. Este important să reții că întreruperile și lipsa somnului sunt o problemă atât a mamelor, cât și a taților. Aceste tulburări încep adesea în timpul sarcinii și ating apogeul în primele luni de viață ale unui nou-născut.
Lipsa somnului poate provoca suferință psihologică părinților
Este bine cunoscut faptul că somnul este important pentru sănătate. În cazul proaspeților părinți, lipsa somnului și tulburările de somn în timpul sarcinii pot duce la mai multe simptome depresive în timpul și după sarcină. Chiar și după ce copilul se naște, tulburările de somn sunt asociate cu depresia postpartum.
Tulburările de somn pot provoca, de asemenea, probleme în familie. Părinții care au probleme cu somnul sunt mai puțin mulțumiți de relația lor și pot avea mai multe dificultăți în a crea o legătură emoțională pozitivă cu copilul lor.
Sfaturi bazate de știință pentru a vindeca lipsa de somn la proaspeții părinți
Cu un nou-născut, nu este realist să te aștepți la o noapte întreagă de somn neîntrerupt. Cu toate acestea, experții le oferă părinților aflați la început de drum câteva sfaturi despre cum să doarmă mai bine sau cel puțin să reducă impactul privării de somn. Dr. Audrey-Ann Deneault este cercetător-doctor în psihologie specializat în domeniul dezvoltării copilului la Universitatea din Ottawa. Iată sfaturile sale pentru cei care de curând au adus un copil pe lume:
Dormi când copilul tău doarme. Pentru a te asigura că dormi suficient, este important să dormi când doarme copilul. Dacă bebelușul tău trage un pui de somn sau doarme câteva ore, fă și tu același lucru! Poate fi tentant să te ocupi de treburile casnice sau să te uiți la o emisiune TV, dar acele lucruri pot aștepta. Prioritatea nu este să ai o casă perfect curată, ci să ai grijă de copilul tău și de tine.
Adoptă obiceiuri bune de somn. De exemplu, încearcă să eviți expunerea la ecrane cu 30-60 de minute înainte de culcare. Evită cofeina, care poate interfera cu somnul și încearcă să păstrezi un program de somn cât mai stabil.
Când hrănești copilul noaptea, rămâi relaxată. Cu un bebeluș mic, este evident că va trebui să te trezești noaptea pentru a-l alăpta. Aceste întreruperi ale somnului pot fi foarte dificile pentru tine. În aceste momente încercă să nu aprinzi lumina, să ai o voce blândă și calmă. Dacă îți stimulezi copilul cu contact vizual și o voce energică, el poate crede că este timpul să socializeze, mai degrabă decât să doarmă.
Acceptă ajutorul care ți se oferă. Nu trebuie să îți fie rușine să accepți ajutorul rudelor apropiate sau al prietenilor tăi! Dacă aceștia se oferă să aibă grijă de bebelușul tău timp de câteva ore, profită de ocazie pentru a beneficia de câteva ore de somn neîntrerupt.
Împărțiți sarcinile. Sunt multe de făcut pentru un părinte de nou-născut (hrănire, schimbarea scutecelor etc.). Ia în considerare împărțirea sarcinilor cu partenerul tău. De exemplu, dacă bebelușul poate fi hrănit cu biberonul, tati se poate ocupa de sesiunile de hrănire ale copilului.
Nu-ți face griji că nu-ți vei auzi copilul plângând dacă dormi. Unii părinți ar putea evita să doarmă pentru că își fac griji că nu-și vor auzi copilul dacă începe să plângă. Cu toate acestea, strigătele unui copil sunt sunete care atrag automat atenția părinților, spune dr. Audrey-Ann Deneault. Este într-adevăr un fenomen biologic și evolutiv care vizează asigurarea supraviețuirii copiilor. Dacă bebe este în altă cameră și ești îngrijorat/ă că sunetul nu va ajunge la tine, poți folosi un monitor pentru bebeluși.
Nu-ți ignora emoțiile și sentimentele. Mulți părinți se simt triști, deprimați sau lipsiți de motivație. Dacă aceste simptome persistă, este posibil să aveți depresie postpartum. Acesta este un fenomen comun în rândul noilor părinți (da, chiar și tații pot fi afectați!). Discută deschis cu medicul tău. Aceste stări pot crea un cerc vicios în care lipsa de somn îți agravează simptomele, iar simptomele amplifică lipsa de somn.
- CITEȘTE ȘI: „Sunt un tată care a trecut prin depresia postnatală. Da, ea ne lovește și pe noi, bărbații!”
Stabiliți o rutină înainte ca bebelușul să doarmă. O altă grijă care contribuie la lipsa de somn a părinților este timpul necesar pentru ca cel mic să adoarmă. Unii bebeluși adorm foarte repede, dar alții nu. Prin urmare, este important să stabiliți o rutină înainte de somn care să fie consecventă. Această rutină îl va ajuta pe bebeluș să înțeleagă că timpul să facă nani vine în curând. Nu ezita să consulți medicul pediatru dacă bebelușul tău nu doarme conform nevoilor specifice vârstei sale.
10 griji pe care le au părinții și care nu îi lasă să doarmă noaptea.
Dacă la nou-născuți și bebeluși grijile părinților sunt legate de siguranța, sănătatea și de buna dezvoltare a celui mic, când copiii mai cresc puțin, lucrurile se complică; așa, ca-n proverbul „copii mici- griji mici; copii mari- griji mari”! Iată care sunt, conform studiilor, cele mai importante griji pe care le au părinții zilelor noastre:
1. Locul de muncă
Principala sursă de stres a părinților este locul de muncă. Factorii de risc care generează apariția grijilor sunt: intensitatea și timpul de lucru, lipsa de autonomie, dificultățile de relaționale, imposibilitatea de a fi cu adevărat tu însuți și conflictele de valoare (a face lucruri împotriva valorilor morale și etice proprii). Posibila pierdere a locului de muncă și nesiguranța acestuia sunt, de asemenea, factori majori de stres.
2. Banii
Banii sau mai bine zis lipsa banilor, precum și teama de a rămâne fără bani și, implicit, de a nu mai putea satisface nevoile familiei sunt surse majore de stres. Această îngrijorare este omniprezentă și împovărătoare în fiecare zi. Viitorul este greu de imaginat cu seninătate într-o astfel de situație, iar somnul părinților poate fi afectat.
Afacerile aflate în faliment, ratele de rambursat și sfârșitul fiecărei luni ne fac nopți albe nouă, părinților. Când statutul social sau familia este în pericol, acest stres este și mai mare pentru o persoană.
Adesea, riscurile financiare apar în urma unui eveniment neașteptat, cum ar fi pierderea locului de muncă, un accident sau o problemă de sănătate. În plus, riscurile financiare duc la instabilitate în viața de familie și în cuplu. Dacă persistă cauzele, anxietatea devine cronică.
3. Viața de cuplu
Cuplul este o sursă majoră de stres, deoarece este trăit zilnic. Stresul conjugal poate deveni apoi recurent, iar perioadele de recuperare din ce în ce mai rare. Multe aspecte pot provoca stres și presiune semnificativă între doi adulți deveniți părinți. Iată câteva exemple:
- dispute constante;
- dezacorduri cu privire la creșterea copiilor;
- exigențe ridicate din partea unuia dintre parteneri;
- lipsa diviziunii muncii;
- relații proaste cu socrii;
- dificultăţi de comunicare în cadrul familei extinse.
Dezacordul conjugal poate escalada într-o stare de stres cronic sau chiar de depresie, dacă cei doi parteneri, deveniți acum părinți, nu iau în considerare diferite soluții: fie separarea, care este apoi poate fi resimțită ca un eșec profund; fie să rămână împreună în ciuda dezacordului, dar le va da amândurora senzația că au rămas într-o situație incomodă. În orice caz, este esențial să reînnoiască un dialog constructiv.
- CITEȘTE ȘI: Divorțul în interesul copilului. Poveștile unor părinți care au reușit să se înțeleagă de dragul celor mici
4. Copiii
Prezența copiilor în viața noastră ne aduce multă bucurie, dar generează și mult stres. Copiii sunt responsabilitatea părinților, iar aceștia sunt responsabili de protecția lor fizică, financiară și psihologică. În plus, părinții sunt primele modele de urmat pentru cei mici, ceea ce poate fi dificil din punct de vedere mental. La fel, situația în care un copil se îmbolnăvește este îngrijorătoare atât pentru mama, cât și pentru tatăl său. Frica de a-i lăsa singuri sau în grija altor persoane are multiple consecințe psihologice.
5. Multifuncționalitatea
Într-o societate mereu în evoluție, apariția rețelelor sociale și situația economică instabilă ne împing să fim din ce în ce mai eficienți și mai productivi. Astfel, tendința de a face cât mai multe lucruri în același timp ne caracterizează pe mulți dintre noi și grija că nu le putem face față cu brio tuturor sarcinilor ne fură somnul. Cu toate astea, a fi multitasking, spun experții, nu-ți permite să fii mai productiv, ba chiar dimpotrivă, nivelul tău de stres poate crește destul de mult, la fel și riscul de apariție a bolilor cardiovasculare.
6. Problemele de sănătate
Mai ales în această perioadă post-pandemică, noi părinții, ne facem griji pentru sănătatea noastră și a copiilor noștri. Problemele de sănătate reprezintă, evident, o sursă de stres și anxietate în viața unei persoane. În special pentru cei care suferă de o boală cronică riscurile de agravare a stării de sănătate, spitalizare sau deces sunt surse de stres greu de gestionat. E greu pentru un părinte să doarmă noaptea liniștit cu toate aceste gânduri și, dacă nu apelează la sprijin de specialitate, stările de anxietate nu vor face altceva decât să se adâncească.
7. Criza de mediu
Tulburările ecologice sunt, de asemenea, o cauză din ce în ce mai frecventă a stresului. Încălzirea globală, incendiile, inundațiile și cutremurele îngrijorează mai mult decât în trecut, populația la nivel global. Eco-anxietatea provoacă tulburări psihosociale: anxietate, probleme de somn, etc. Situația ecologică este un factor important de stres care tinde să crească an de an. Nu ezita să consulți un medic pentru a-ți gestiona problemele de somn și pentru a păstra sănătatea mintală.
8. Cotidianul
Rutina stresează pe cât de mult liniștește! Sarcinile zilnice, senzația de repetiție, absența sensului pot induce o stare de neliniște și să genereze tulburări de somn în anumite perioade. Cu toate acestea, rutina este recomandată persoanelor foarte anxioase, care astfel, pot beneficia de un mediu liniştitor şi reconfortant.
9. Relaționarea cu oamenii
Relația cu ceilalți este o parte esențială a vieții noastre de zi cu zi. Munca, studiile, familia și hobby-urile necesită în general menținerea legăturilor sociale, puternic afectate în ultimii ani. Relaționarea cu cei din jur poate deveni un factor de stres major. A vorbi în public, de exemplu, este o activitate considerată stresantă de mulți dintre noi.
Pentru a avea o viață relațională echilibrată, este necesar să știi să te exprimi, să te afirmi, dar și să-i asculți și să-i înțelegi pe celălalți. Unele studii de psihologie au arătat că abilitățile sociale protejează împotriva efectelor negative ale stresului, prin urmare, este utilă dezvoltarea relațiilor.
10. Stima de sine scăzută
Sentimentele că nu suntem niciodată suficient de buni, că deciziile pe care le luăm sunt oricum proaste, că viața este o luptă și noi nu suntem echipați corespunzător sunt alte semnale de alarmă care ne atrag atenția că avem stima de sine scăzută. Între alte exemple regăsim eforturile permanente de a lua decizii, la modul general, întrucât este foarte greu să treci de această etapă când te îndoiești de tine, când te subevaluezi, când frica de a nu greși îți răpește din curajul de a încerca. Așa cum se poate anticipa, cu cât mai frecventă este utilizarea social media, cu atât mai puternică devine influența negativă asupra stimei de sine. Acest lucru se întâmplă mai ales din cauza ușurinței cu care ajungem să comparăm viețile noastre reale cu o imagine, îmbunătățită artificial, a unor vieți la fel de artificiale.
Opinia sociologului: „Grija părinților ar trebui să fie îndreptată și asupra gestionării problemelor de socializare ale celor mici”
Ozana Cucu-Oancea, cercetător la Academia Română, atrage atenția că Pandemia de COVID-19 care a cuprins și România începând cu primăvara anului 2020 a perturbat viața oamenilor pe toate palierele ei, copiii fiind categoria poate cea mai afectată atât din punct de vedere social și educațional, dar și din punct de vedere al sănătății fizice și mentale, după cum semnalează o serie de cercetări și rapoarte realizate de instituții de prestigiu internațional (inclusiv UNICEF).
Închiderea școlilor pentru circa 4 semestre de-a lungul a trei ani școlari (2020, 2021 și 2022) și pe o perioadă ceva mai restrânsă a grădinițelor, coroborată cu mutarea actului educațional în mediul online au dus la pierderi de învățare majore, care nici astăzi, la mai bine de trei ani de la declanșarea pandemiei nu au fost depășite.
În acest context, spune sociologul, una dintre grijile părinților post-pandemie ar trebui să fie legată de sprijinirea și supravegherea copiilor în procesul de recuperare educațională. Este esențial ca părinții să fie conștienți de necesitatea suplinirii într-o anumită măsură a sistemului educațional, nelăsând în totalitate în grija școlii această sarcină de acoperire a golurilor de cunoștințe și abilități produse de învățarea online din perioada pandemiei. Odată adâncite, aceste goluri vor face dificilă sau chiar imposibilă acumularea adecvată de cunoștințe noi, periclitând traiectoria educațională a copiilor.
Pe lângă pierderile legate de dobândirea cunoștințelor, închidera școlilor, laolaltă cu restricțiile privind lipsa sau limitarea interacțiunii directe au dus la pierderi semnificative și de durată și pe plan social, prin deteriorarea abilităților de comunicare și accentuarea comportamentelor agresive ale copiilor în momentul reîntoarcerii în comunitate. În acest sens, grija părinților ar trebui să fie îndreptată și asupra gestionării problemelor de socializare ale celor mici și mai puțin mici, apelând la ajutor specializat (psiholog) în cazul în care se simt depășiți.
sociolog Ozana Cucu-Oancea, cercetător la Academia Română
În fine, studiile arată că mai cu seama în cazul (pre-)adolescenților, aflați în plină perioadă de dezvoltare hormonală și afirmare socială și identitară, izolarea pandemică a avut drept consecință și deteriorarea stării de sănătate mentală – concretizată prin creșterea nivelului de anxietate și a incidenței cazurilor de depresie.
În acest registru de înscriu, de asemenea, tulburările de somn și de alimentație, toate acestea făcându-ți încă simțită prezența în rândul copiilor. Părinții nu trebuie să neglijeze aceste stări ale copiilor, sugerează sociologul Ozana Cucu-Oancea, care pot treptat degenera, ci este de droit să le trateze cu multă grijă și deschidere. Este nevoie de înțelegere și de căldură, nu de negare. În cazurile mai grave, ajutorul specialistului (psihoterapeutul școlii) poate fi salutar.
- CITEȘTE ȘI: Tulburările de somn ale mamelor
Care este legătura dintre lipsa de somn și grijile pe care le au părinții?
Potrivit Centre du Sommeil (CENAS), o organizație elvețiană dedicată tulburărilor de somn și adormirii, insomnia se referă la „o problemă de somn care se caracterizează prin dificultăți de adormire (insomnie la debutul somnului), de a avea un somn continuu (insomnie de întreținere) sau prin prezența unei treziri timpurii”.
În plus, persoanele afectate au repercusiuni diurne precum: somnolență, oboseală, o anumită iritabilitate, o lipsă de concentrare, o performanță mai scăzută și o mare epuizare fizică și psihică, mai ales dacă lipsa somnului este cronică. În timp, lipsa somnului poate duce la dificultăți profesionale sau relaționale, iar unii insomniaci ajung să dezvolte tulburări de anxietate sau chiar depresie.
Stresul cronic, grijile vieții de zi cu zi, oboseala acumulată sunt în spatele tulburărilor de somn ale părinților zilelor noastre. Aici nu vorbim de stresul „fiziologic” care se declanșează ad-hoc atunci când suntem supuși unui pericol imediat și de care trebuie „să fugim sau să luptăm”, în funcție de situație.
Grijile pentru care nu găsim soluții se transformă în stres cronic care are efecte mult mai grave. Acesta se instalează treptat în viața noastră de zi cu zi și se datorează acumulării de situații stresante: presiune continuă la locul de muncă, schimbare bruscă și neprevăzută (divorț, mutare, concediere), dificultățile financiare, responsabilitățile față de copii sau chiar un șoc traumatic (moartea cuiva drag, atac, accident).
Este dificil în acest caz să adormi. Adormirea vine din ce în ce mai târziu, trezirile nocturne sunt în creștere și nopțile devin mult mai scurte pentru mulți părinți. Urmează apoi mecanisme și atitudini care nu vor face decât să agraveze tulburările de somn deja prezente. Ora de culcare întârziată, teama exponențială de a nu putea adormi, folosirea excesivă a smartphone-urilor, televizoarelor și tabletelor pentru a înșela plictiseala, privirile neîncetate la ceasul deșteptător, dieta dezechilibrată, refuzul terapiei și al tratamentelor care ar putea fi de folos te stresează; stresul duce la insomnie, iar insomnia, la rândul său amplifică stresul.
Cum să te odihnești când viața ta e plină de griji
Culcă-te la primele semne de somn pentru a învinge insomnia cauzată de stres
Un lucru este sigur. A întârzia ora de culcare crezând că vei adormi mai repede este un mit! Creierul tău va fi setat pe modul „vigilență” și vei pierde ciclul tău de somn, care durează în jur de o oră și jumătate. Prin urmare, va trebui să aștepți următorul „tren” ca să adoarmi! Desigur, ai motive întemeiate să fii stresat/ă și să nu vrei să te culci. Grijile se îngrămădesc în mintea ta și continui să te tot gândești la ele. Stop! Respectă-ți ceasul biologic. Toate aceste gânduri stresante pot aștepta până mâine. Așa că, de la primul căscat, culcă-te!
Înlocuiește ecranele cu un roman bun care să te ajute să adormi
Chiar crezi că petrecând o oră pe computer înainte de culcare pentru a răspunde la e-mailurile „urgente” te va ajuta să adormi? Că grijile tale vor dispărea cât ai clipi pentru că ai găsit un joc video care te relaxează? Melatonina, acest hormon natural al somnului, care se secretă doar pe întuneric, este, din păcate, foarte sensibil la lumină. Și mai ales lumina albastră emisă de ecrane. Rezultatul? Creierul tău rămâne în stare de veghe și vei avea parte de încă o noapte… fără somn!
În schimb, te poți lăsa purtat/ă de povestea unui roman bun. Pentru că făcând acest lucru, îți vei stimula creierul, dar vei reduce și anxietatea. S-a dovedit științific că deschiderea paginilor unei cărți bune ajută la evadare din cotidian și relaxare. Și ar reduce starea de stres înainte de a adormi cu 68%!
- CITEȘTE ȘI: Fericirea în familie începe cu o bună organizare
Fă o baie cu treizeci de minute înainte de a merge la culcare
Nimic nu combate mai bine grijile vieții de părinte decât o baie călduță (între 30 și 37°C) cu uleiuri esențiale sau săruri parfumate, cu aproximativ treizeci de minute înainte de culcare. Maghiran, portocală, lavandă, nucșoară, rozmarinul, mușețelul, reprezintă arome ideale când vine vorba de obținerea stării de bine. Mușchii tăi se vor relaxa, grijile vor dispărea și vei dormi ca în copilărie.
Meditează înainte de a dormi
Meditația înainte de culcare este o bună metodă de a alunga grijile și de a avea parte de un somn odihnitor. Iată ce ai putea face:
- Închide toate dispozitivele.
- Stinge lumina
- Stai confortabil pe pat și închide ochii.
- Stai drept, cu picioarele bine întinse și cu mâinile sprijinite pe coapse sau genunchi.
- Respiră calm și eliberează-ți gândurile.
- Ascultă-ți corpul, relaxează-ți mușchii și respiră calm.
- Observă bătăile inimii tale și fluxul și refluxul aerului pe măsură ce acesta circulă prin corpul tău.
- Acceptă cu bunătate toate senzațiile și gândurile negative care ți-au marcat orele trecute, fără a le judeca sau chiar a încerca să le modifici.
Și ori de câte ori poți, re-concentrează-te pe „aici și acum” și pe senzațiile tale corporale. Între aceste câteva minute de meditație și adormirea ta, va fi doar un pas.
Vorbește despre grijile tale
Discută despre tot ceea ce te frământă cu partenerul tău de viață, cu cea mai bună prietenă, cu un membru apropiat din familie, cu un psiholog. Sănătatea ta emoțională este la fel de importantă ca cea fizică și, cu cât o neglijezi mai mult, cu atât vei avea de suferit.
Nu e simplu să fii părinte, soție/soț, angajat, dar nu este nici imposibil. Prioritizează-ți problemele și fă în așa fel încât să ai zilnic momente de liniște, de relaxare, de deconectare de la toate sursele de stres.
Psihoterapia, medicamentele, suplimentele alimentare, sportul, dieta sănătoasă sunt, de asemenea soluții care te-ar putea ajuta să scazi din presiunea grijilor de părinte care te apasă în această perioadă.
Sfatul psihologului: 10 sugestii de introdus în rutina zilnică pentru a combate cele 10 griji majore
Psihologul Diana Georgiana Boitaș vine cu soluții concrete care să-i ajute pe părinți să gestioneze mai bine perioadele stresante. „A fi părinte nu este ușor”, spune specialistul. „Implică multă disponibilitate fizică, afectivă, cognitivă, deoarece nu mai este vorba doar despre responsabilitatea față de propria persoană. În primii doi ani de viață a unui copil, părintele trece prin multe provocări, transformări și îi sunt testate limitele. De energia și echilibrul lui depinde și copilul care nu are nicio șansă de supraviețuire altfel.”
Un copil fericit și sănătos are un părinte echilibrat, liniștit și mulțumit. E important ca un părinte să își identifice și conștientizeze emoțiile, nevoile din spatele acestora și să își îndeplinească aceste nevoi direct și indirect, pentru a putea oferi îngrijirea și atenția necesare copilului. Dintr-un „pahar” gol, nu poți oferi nimic, nimănui, așa că ai grijă la “paharul” tău, nu te neglija, pentru că nici nu vei avea ce oferi astfel.
Psiholog Diana Georgiana Boitaș
Iată câteva lucruri pe care ne sfătuiește specialistul nostru să le introducem în rutina zilnică, astfel încât să scăpăm de griji și să fim mult mai relaxați pentru copiii noștri:
- Practicarea unor exerciții fizice precum alergatul, pilates, yoga, înot etc. Este important să alegi o activitate fizică plăcută pentru tine, pe care o aștepți cu drag.
- Respirația abdominală (sau profundă) te poate ajuta să îți relaxezi corpul și să îți detensionezi musculatura.
- Petrecerea timpului în natură sau în spațiile verzi unde te poți bucura de sunetele păsărilor și de liniște.
- Practicarea meditației te ajută să îți dai un moment de pauză doar pentru tine și să înveți să stai în corpul tău, să te conectezi mai bine cu el, pentru a te regla mult mai ușor emoțional.
- Exersarea unor hobby-uri care fac parte din tine și din identitatea ta îți pot da un sentiment de împlinire și te pot introduce într-o stare de flux.
- Socializarea cu familia și prietenii te pot detensiona și îți pot modifica starea de spirit.
- Căutarea ajutorului de specialitate (a unui psiholog/psihoterapeut) în cazul în care simți că nu poți gestiona singur/ă stresul și ai nevoie de un spațiu special pentru tine pentru a fi ascultat/ă, înțeleasă și pentru a ți se facilita noi perspective.
- Ținerea unui jurnal poate ajuta la descâlcirea grijilor, gândurilor și la descărcărea emoțiilor într-un mod constructiv.
- Masajul cu aromaterapie poate fi o metodă relaxantă și poate facilita legătura cu propriul corp.
- Reducerea expunerii la sursele de stres (situații sau persoane) într-un mod conștient poate să genereze o atmosferă mai relaxantă.
