Am şi eu câteva întrebări: una Iuliana: cum îl pot înţărca pe băieţelul meu în vârstă de doi ani astfel încât să aibă cât mai puţin de suferit? Luna viitoare va trebui să mă întorc la birou şi nu cred că voi face faţă actualului program. Alex vrea să fie alăptat cât mai des astfel: la prânz şi noaptea nu se culcă decât la sân, iar în cursul nopţii se trezeşte de câteva ori ca să mai sugă. Menţionez că doarme cu mine în pat de pe la opt luni pentru că ajunsesem să stăm treji aproape toată noaptea: după ce îl alăptam şi îl aşezam în pat se trezea şi o luam de la început. Daca nu sugea pentru că era deja sătul, voia măcar să-l ţin în braţe. Eu dormeam cam trei ore pe noapte şi vreo două ore în cursul zilei, deci l-am luat în pat. Dacă nu îl las să sugă noaptea, ţipă ca din gură de şarpe şi nu vrea să se mai culce, de aceea cedez. Nu ştiu ce să mai fac pentru că acum are şi o dentiţie destul de dezvoltată şi, de multe ori când adoarme, mă muşcă. De asemenea, aş vrea să te întreb cum îl pot dezvăţa să nu mai facă anumite lucruri care i-ar putea face rău? Să nu umble la aragaz, să nu mai jumulească pisicile şi să nu mai umble la tăviţa pisicii? Şi mai am o ultimă nelamurire: de ce plânge când mergem la o petrecere şi lumea cântă în cor „La mulţi ani”, lucru care pe la vârsta de un an îl amuza? (Diana Sfetcu)
Ce de întrebări! Să le luăm pe rând: părerea mea este că, atunci când se pregătesc de înţărcare, mamele suferă mai mult decât copilul, intră într-o stare de panică şi prelungesc acest moment! Le-ar fi mai uşor dacă nu s-ar gândi la înţărcat ca la un sfârşit al intimităţii dintre copil şi mamă, ci doar ca la un schimbare firească din viaţa lor. Sfatul meu este să de înarmezi cu răbdare şi cu mult calm. Pregăteşte copilul, spunându-i în timp ce îl alăptezi că, în curând, pentru că deja a crescut, va trebui să nu mai bea lăptic de la mami. Te vei gândi probabil ca este prea mic ca să înţeleagă toate acestea, dar vorbindu-i pe un ton calm şi liniştit îl vei ajuta foarte mult. Copiii găsesc în alăptat nu doar o sursă de hrană, ci şi una de regăsire a confortului şi liniştii personale. Poţi începe să îi oferi câte un pahar de lapte cald atunci când îşi manifestă dorinţa să sugă şi să observi ce se întâmplă. Încet, încet, timpul dedicat alăptării ar trebui să scadă şi cantitatea de lapte pe care corpul tău o produce ar trebui să scadă şi ea, diminuânu-se astfel riscul angorjării sânilor sau al unei eventuale mastite. Cât despre întorsul la birou, vorbeşte cu băiatul tău, asigură-l că te întorci întotdeauna la el după serviciu.
Răspunsul la următoarele două întrebări este unul singur: răbdare. Copilul tău va înţelege cu timpul că este periculos să umble la aragaz, dacă nu când îi spuneţi voi, poate atunci când se va arde un pic. Cu pisicile la fel, va înţelege cu timpul ce este permis să facă şi ce nu este în regulă. Până atunci, supravegheaţi-l cu atenţie când dă târcoale aragazului, mutaţi tăviţa pisicii. Cât despre faptul că plânge la petreceri, nu pot decât să bănuiesc că există ceva care îl sperie. Poate aglomeraţia? Poate prezenţa necunoscuţilor? Trebuie să te gândeşti când anume s-a manifestat aşa prima oară, este posibil ca, dacă ceva l-a deranjat o dată, el să plângă crezând că acel lucru se va repeta în acelaşi context. Fii foarte atentă la el şi ai răbdare, va trece! Cu siguranţă nu va plânge şi la majoratul lui!
Cu drag,
Iuliana
