Muzeul Copilăriei te așteaptă să-ţi arate lumea mare!

Nici nu intri bine și te trezești într-un hățiș de sfori și pânze și liane și sfaturi scrise pe suluri lungi de hârtie. Pe unde să o iei, încotro să te îndrepți? Să te apleci puțin ca să treci de prima piedică, să sari gardul sau să îl ocolești? Of, greu e să fii… copil! Și chiar despre asta este vorba în a cincea sală a Muzeului Copilăriei, Relația cu lumea mare, de curând vernisată la Muzeul Țăranului Român: despre lumea mare către care copilul se avântă mai repede sau mai târziu, despre cât de înspăimântătoare și minunată, înfricoșătoare și tentantă poate fi lumea celor mari.

Este cu siguranță foarte greu să faci o expoziție despre copilărie. Copilăria e un lucru aproape intim, trăit de fiecare dintre noi atât de diferit și rememorat și mai diferit: de la nostalgia copilăriei la traumele ei, de la rai la infern, copilăria le are pe toate. Un muzeu al copilăriei e un lucru îndrăzneț pe care specialiștii de la Muzeul Țăranului Român au pornit să îl facă pas cu pas, ca un copil care învață să meargă și să înfrunte lumea mare. Fiecare expoziție, reprezentând o temă legată de copilărie se deschide și se închide înainte de a aborda o nouă temă. Cu alte cuvinte, nu sărim etape ci facem totul pe rând și așezat, ca un copil care crește.

 

Pentru copilul tău dar și pentru copilul din tine

Curatorii Muzeului Copilăriei își doresc să vorbească deopotrivă adulților și copiilor. Și eu cred că au reușit. Vă recomand să mergeți cu copiii să vedeți această expoziție, cu copiii din dotare dar și cu copilul interior, curios, mai tăcut probabil în ultimii ani, de când suntem părinți, dar dornic să își reamintească. Ce să își reamintească? Ce simțea când era copil, care îi erau fricile, care îi erau limitele și interdicțiile, ce avea voie și ce nu avea voie să facă, ce nu avea voie să facă și totuși a făcut, care erau poveștile care îl ajutau să doarmă liniștit și care erau poveștile care îl trezeau noapte urlând…

Expoziția Relația cu lumea mare e un loc bun să începi o conversație cu copilul tău. Nu numai despre fricile lui și felul în care înțelege lumea mare, ci și despre alte tale, din vremea când nu erai părinte, ci un țânc ca și el. Cred că puține sunt lucrurile care să te apropie de copilul tău mai mult decât revelația că și tu ai slăbiciuni, că și tu greșești, că nici tu nu știi tot timpul ce e de făcut și, mai ales, că ai fost și tu odată un copil într-o lume mare de adulți.

 

Să nu trăiești bezmetic și spăimos

Expoziția deschisă pe 31 octombrie la Muzeul Țăranului Român ne spune așa: “Strămoșii și bunicii noștri gândeau astfel: dacă nu știi că toate gesturile pe care le facem în viață au reprecusiuni de care suntem responsabili; dacă nu știi că toate faptele noastre vor primi la un moment dat o răsplată, fie ea recompensă sau pedeapsă, trăiești bezmetic și spăimos. Dacă nu știi că poți fi mușcat de câine și ce trebuie să faci ca să nu fii mușcat și dacă nu știi că înjurătura nu este doar o impolitețe, ci că vorbele ei se pot transforma din cuvinte în certuri, boli sau și mai rău, te pui singur în pericol.”

Vizitatorii sunt apoi invitați să scrie ce mai cred și ce mai știu ei din toate astea. Eu am scris cu creionul pe hârtie și am lăsat răspunsul meu atârnat cuminte pe sfoară lângă celelalte. Am scris așa: “Când eram mică, știam ce e bine și ce e rău. Acum, de când sunt părinte, sunt din ce în ce mai nesigură.”

Tu ce ai răspunde la această întrebare? Du-te fuguța la Muzeul Țăranului Român, la Muzeul  și spune-le și lor răspunsul. Abia așteaptă să afle cum ai descoprit tu, sau copilul tău, lumea mare!

 

CE? Relația cu lumea mare, cea de-a cincea expoziție din cadrul Muzeului Copilăriei

UNDE? Muzeul Național al Țăranului Român, sala Irina Nicolau. Şoseaua Kiseleff 3, Sector 1, Bucureşti;

CÂND? Între 31 octombrie – 30 noiembrie 2012, de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 18.00;

CÂT? Intrarea este liberă.

Foto: Simina Bădică

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație