Cum au apărut rochiţele în vieţile noastre

Raluca Dumitrică
Istoria rochitelor / Totul despre mame

Istoria rochitelor / Totul despre mameIstoria rochiţelor şi tranziţia de la articol unisex la piesă exclusiv feminină

Părinţii de fete ştiu că rochia este un articol care nu lipseşte din garderoba acestora. E practică şi comodă, e potrivită pentru tot soiul de ocazii şi se poate combina cu o sumedenie de alte piese de îmbrăcăminte, pentru un rezultat mereu diferit. Unde mai pui că e adecvată oricărui anotimp, dacă ştii cum să alegi materialul din care e fabricată, fiind deopotrivă răcoroasă şi călduroasă. Haideţi să vedem cum de a ajuns rochia să fie indispensabilă din dulapul copiilor, dar şi din al mamelor, bineînţeles!

Rochia, printre primele obiecte de îmbrăcăminte din istorie

Nu e deloc hazardat să spunem că rochia, într-o manieră mai mult sau mai puţin convenţională, este în istoria omenirii unul dintre pionerii secţiunii îmbrăcăminte. Studii antropologice afirmă că tranziţia de la omul gol la cel acoperit de piese rudimentare de îmbrăcăminte s-a făcut în perioada Epocii de gheaţă, când frigul i-a determinat pe înaintaşii noştri să se acopere pentru a face faţă temperaturilor extrem de scăzute. Cum oamenii se acopereau la început cu bucăţi mari de piei de animale sau în construcţii mai elaborate realizate din plante, iar, ulterior, când s-au descoperit metodele de transformare a plantelor în ţesături, în pânzeturi făcute din bumbac, cânepă, in, palmier sau mătase, putem spune că rochia a fost printre primele obiecte de îmbrăcăminte din istorie.

Un articol des întâlnit pe parcursul vremii, în multe culturi

Fie că a purtat numele de togă, tunică, kimono, abaya, sari sau mantie, rochia a fost o piesă întâlnită în aproape toate culturile lumii. Fascinantă prin materialele folosite pentru realizarea ei şi prin croiala atât de diferită de la cultură la cultură, dar şi de la epocă la epocă, rochia a înveşmântat de-a lungul istoriei copii şi adulţi, statutul social şi cel civil fiind marcate şi prin felul în care arăta rochia. Spre exemplu, fetiţele din Bangladesh şi tinerele nemăritate poartă sharee, portul naţional, în orice împrejurare, în timp ce femeile măritate îl îmbracă doar la ocazii speciale. În Japonia, kimono-ul a fost şi este purtat nu numai de femei, ci şi de bărbaţi, variind ca design şi ţesătură în funcţie de statutul purtătorilor, iar în Roma antică fetiţele şi băieţeii din anumite familii purtau togi diferenţiate de restul îmbrăcămintei vremii, care aveau o bordură movulie şi se numeau toga praetexta.

Totodată, rochiile au evoluat în timp de la articole ultra-simple, potrivite satisfacerii nevoilor purtătoarei (să ţină de cald sau să fie răcoroase, să nu incomodeze în activităţile zilnice), la piese alambicate, extrem de ornate şi de minuţios realizate, conform momentelor în care erau folosite (ceremonii sau marcarea unor etape din viaţă), dar şi pentru proclamarea unei anumit loc în ierarhie. Perioada bizantină aduce ornamentele excesive de culoare aurie, dantela, volumetriile şi taftaua sunt caracteristicile perioadei baroce, in timp ce prima parte a anilor 1800 cunoaşte o oarecare limpezime în aspectul şi modelul rochiilor, doar pentru a redeschide 50 de ani mai târziu drumul broderiilor şi al aplicaţiilor.
Astăzi, industria rochiilor pentru copii este înfloritoare, iar rochiile pot fi considerate fără doar şi poate apanajul fetelor. Totodată, există rochii pentru toate vârstele, dar şi pentru toate ocaziile: plajă, evenimente festive, şcoală, activităţi sportive şi artistice, dar şi pentru simpaticele treburi domestice pe care le putem face în familie.

Rochiile, piese atât pentru fetiţe, cât şi pentru băieţi

Franklin D. Roosevelt
Cin' să fie, cin' să fie? Fostul preşedinte american Franklin D. Roosevelt!

Şi, pentru că am adus în discuţie faptul că în unele culturi şi băieţii au purtat sau încă poartă rochie, drăgălaşe cum sunt rochiile în acepţiunea noastră de azi e greu să ne imaginăm că, nu demult, acest articol avea şi o altfel de utilizare. Ceea ce astăzi poate părea pentru unii dintre noi o bizarerie era nu foarte demult o practică extrem de întâlnită de-o parte şi de alta a Oceanului Atlantic: băieţii erau şi ei îmbrăcaţi în rochii. Cel puţin în primii ani de viaţă şi preponderent în perioada secolelor XVI-XIX, dar şi o bună parte din secolul XX. Atunci, hainelor de acest fel li se adăuga şi un păr lung, eventual buclat, care să creeze o imagine de cherub. Obiceiul acesta îşi trage seva de pe bătrânul continent, europenii fiind răspunzători pentru introducerea lui în Lumea Nouă. De aceea, foarte mulţi copii din America şi din Europa imortalizaţi în fotografiile de început de secol XX sunt îmbrăcaţi în rochii dintre cele mai diverse, iar unii dintre cei mai cunoscuţi copilaşi de sex masculin care au figurat printre pozele vremii sunt scriitorul american Ernest Hemingway şi fostul preşedinte american Franklin D. Roosevelt.

În ceea ce priveşte criteriul de alegere al unei rochii pentru băieţi, speculaţiile se îndreaptă către imposibilitatea de a-i face pe aceştia să înveţe să folosească corect oliţa în primii ani de viaţă, rochia facilitând mult procesul urinării şi al defecaţiei. Alte variante ar fi legate de maturizarea băiatului, pantalonii fiind asociaţi cu intrarea într-o etapă de viaţă mult mai importantă decât copilăria şi fiind oferiţi ca simbol în momentul în care băiatul împlinea o anumită vârstă considerată definitorie.
Perioada de după cel de-al doilea război mondial a coincis cu eliminarea rochiilor din garderoba băieţilor, deşi în tradiţia catolică s-a păstrat până în ziua de azi obiceiul ca la botez toţi copiii să poarte o rochie. Cel mai recent exemplu în acest sens este cel al Prinţului George, care a îmbrăcat în ziua creştinării sale o rochie realizată după o altă rochie din 1841, purtata tot la botez de prima fată a Reginei Victoria şi care a fost mai apoi îmbrăcată, printre alţii, de bunicul şi de tatăl său, Prinţul Charles şi Prinţul William, cu acelaşi prilej festiv.
Iar, dacă scurtăm rochia şi o transformăm în fustă, atunci nu trebuie să ne mire că obiceiul de a purta tradiţionalul kilt, fusta scoţiană adresată exclusiv bărbaţilor, este foarte în vogă şi astăzi.

Foto: historum.com.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa