Fusta scurtă nu e baubau!

Fusta-scurtă-nu-e-baubau-totul-despre-mame

De la o mare iubire, fusta scurtă a ajuns să fie arătată cu degetul

Când eram doar o puştoiacă şi mergeam în vacanţele de vară la bunica, mă intriga mereu felul în care femeile mai în vârstă din sat stăteau la poartă și analizau toate domnişoarele şi doamnele care treceau pe stradă, îmbrăcate cu rochii sau fuste scurte. Dacă protagonistele erau cunoscute, femeile le salutau cu o disimulată amabilitate, după care începeau să le înşire arborele genealogic şi să-şi facă nişte cruci mari, fiindcă au denaturat sănătatea acelei dinastii. Dacă personajele în fuste erau de prin alte locuri, însă, atunci femeile nici măcar nu se oboseau să le dea bineţe sau să le răspundă la salutul lor politicos şi îşi continuau tirada chiar în prezenţa lor, bombănindu-le şi făcându-le albie de porci pentru că, cică, ne-ar da nouă, nepoatelor lor dulci, un exemplu prost pe care n-ar trebui să-l urmeze nicio fată decentă.

Un obiect vestimentar deloc hulit în urmă cu mii de ani

Ceea ce nu știau sau mai degrabă nu voiau să recunoască doamnele de mai sus este că și mamele sau soacrele noastre au purtat cu toate fusta scurta şi chiar scurtissimă. Acest lucru s-a întâmplat în anii 60′-’70, când creaţiile englezoaicei Mary Quant, cea care a pus pe firmamentul modei şi al unei noi realităţi sociale minijupul, au ajuns şi în România şi le-au molipsit şi pe femeile de la noi. Creditată drept inventatoare a fustei scurte moderne, doamna Quant a rămas cunoscută drept mama acestei piese de îmbrăcăminte ce lăsa la vedere cât mai mult din picioarele posesoarei. În unele cazuri de-a dreptul frapante lăsa la vedere chiar şi posteriorul, fiindcă fusta era atât de scurtă, încât orice mişcare puţin mai îndrăzneaţă a celei ce o purta îi făcea pe cei din jur să vadă mai mult decât planul iniţial. Deşi Mary Quant şi-a legat pe vecie numele de această invenţie îmbrăţişată de femeile de pe mapamond în freneticii ani 60′, în care alte nume de designeri ca Paco Rabanne, André Courrèges ori John Bates s-au jucat şi ei cu lungimile cât de mult au putut, în istoria omenirii fusta scurtă nu e o găselniţă a secolului trecut. Oamenii din Egiptul şi Roma Antică au purtat in corpore fuse scurte, fără pudoare și frici.

Ai fustă scurtă? Ţi-o meriţi!

O altă controversă este cea legată de moralitatea unei femei care poartă o fustă scurtă. N-a fost o problemă în urmă cu 50-40 de ani că toată lumea purta aşa de scurt, dar iată că astăzi este o problemă. Cât de respectabilă poate fi acea femeie care, elegant sau casual îmbrăcată, poartă o fustă scurtă? Şi ce fel de mamă este ea? Apariţia ei este catalogată din start drept frivolă, deliberat ademenitoare pentru sexul opus şi pusă pe scandal în familia proprie sau a altora. De aici şi mult răspândita, profund ofensatoarea şi injusta replică “avea fustă scurtă? Şi-a meritat-o!” pe care o auzim rostită când vreo femeie suferă abuzuri verbale sau fizice din partea unui bărbat. Din fericire, legea este azi de partea celor care sunt nu doar corporal agresate, aşa că un nume şi un apel la 112 pot face într-o primă fază ordine când cineva sare cu cuvinte sau cu altfel de atacuri la cea care a avut “îndrăzneala” să poarte o fustă scurtă.

Cu fustă scurtă sau nu?

În ziua de azi, fusta scurtă este în mod clar apanajul unei feminităţi asumate. Purtată corect, deloc vulgar, fusta scurtă este o fustă că toate celelelate şi apariţia unei femei îmbrăcată într-o fustă de dimensiuni reduse n-ar trebui să trezească în 2015 atâta rumoare şi scandal. Ar fi bine dacă ar înţelege nu numai mamele şi soacrele noastre acest lucru, dar şi bărbaţii de lângă noi. Totul e să ne învăţăm copiii că frumosul chiar poate fi frumos, că imaginea ieftină n-a fost şi nu va fi niciodată la modă şi că, dacă ştim să ne folosim de centimetri aşa cum trebuie, putem să purtăm fără probleme o fustă scurtă. Dacă nu acum, atunci când?

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație