Tradiții de Crăciun în România și obiceiuri specifice fiecărei regiuni

tradiții de Crăciun în România
În multe sate din România se mai respectă încă tradițiile din strămoși

Există o serie de tradiții de Crăciun în România pe care tindem să le pierdem din vedere pe măsură ce trece timpul și ne cuceresc obiceiurile de peste ocean. Însă tradiția nu trebuie să se supună progresului, ea e perfectă așa cum este, iar noi avem datoria să o ducem mai departe!

Moșul apare din noiembrie la televizor, în calupurile publicitare. Apoi, dăm mâna cu el prin supermarket-uri, ne împiedicăm de sania lui până și la piață. Dacă vrei să simți adevăratul spirit al Crăciunului, cu post și rugăciune, cu colinde și colindători, cu ritualuri vechi de secole, alege orice sat din România și mergi acolo cu familia ta! Petrece în tihnă magia acestor zile, ia traista și urează cu glas tare că s-a născut Hristos, gustă cu poftă din merindele făcute din roadele câmpului.

 Tradiții de Crăciun în România: Moldova

Moldovenii pregătesc în tihnă această mare sărbătoare a creștinătății. Încep cu gătitul celei mai frumoase odăi din casă, cu proasoape brodate cu măiestrie de femeile din familie. Aici se va pune masa festivă și toți cei ai casei, alături de neamuri și prietenii apropiați vor sărbători Nașterea Domnului. După un post lung de 40 de zile pe care moldovenii îl urmează cu sfințenie, gospodinele prepară bucate urmând rețete vechi transmise din mamă în fiică. Să vă fac o listă? Hai să poftim împreună, fie măcar după numele lor: cozonaci ce sar din tavă, plăcinte moldovenești ce anulează orice dietă la o simplă mirosire, poale-n brâu, dar și tot ce se poate face bun și gustos din carne de porc!

Moldovenii nu împodobesc doar bradul, ci și întreaga casă cu diverse plante: maghiran, busuioc ori bumbișor. Plantele acestea le iau cu ele și cetele de colindători al căror cânt răsună pe ulițele satelor în seara de Ajun.

Ah! Era să uit de Crăciunei, niște colaci plămădiți în forma cifrei opt. Din moși strămoși, moldovenii își pun Crăciuneii la icoană, până spre sfârșitul lui martie, când merg la arat. Atunci, colacul este rupt în trei părți: pe prima o primește bărbatul casei, alta se aruncă în prima brazdă, iar ultima se dă animalelor din gospodărie.

Ca o particularitate, în această zonă a țării, tradițiile de Crăciun includ „Păstrarea Luminii”: în seara de 24 decembrie, familiile aprind un foc aprig, cu bușteni care să întrețină flacăra până în dimineța zilei următoare.

Tradiții de Crăciun în România: Transilvania

Crăciunul în Transilvania are un farmec aparte. Frumusețea zonei este desăvârșită în zilele de sărbătoare de ecoul colindelor, aroma mâncărurilor, bucuria copiilor, clopotele bisericilor și cumințenia cu care oamenii respectă aceleași ritualuri din străbuni.

Colindatul este printre cele mai importante ritaluri și aici. Cetele sunt alcătuite din copii ori din tineri, dar mereu trebuie să aibă un număr par, căci altfel se spune că nu vor primi destule daruri la colindat. Traistele sunt umplute din poartă în poartă de prăjituri de casă, fructe, nuci și, din loc în loc, flăcăii sunt încălziți cu câte un pahar de vin fiert.

La colindat, în straie populare.

Colindătorii sunt urmați de cei care vin cu Steaua, cântând din tot sufletul „Steaua sus răsare” și vestind cu emoție Nașterea lui Iisus Hristos. Steaua este confecționată manual, din lemn, carton și o imagine reprezentativă în mijloc. În colțurile Stelei se înfășoară beteală și aceasta se poartă cu mândrie în fața cetei de colindători.

O a treia ceată este a celor care vin cu „Viflaimul”. Aceștia au o bisericuță din lemn și un staul în miniatură, asemenea celui în care s-a născut Mântuitorul. Cele două cete sunt răsplătite cu bani, căci gazdele generoase vor avea astfel parte de noroc și de belșug în anul ce va să vină!

Tradiții de Crăciun în România: Oltenia

„Steaua” este colindul-vedetă și în Oltenia. Aici, cetele sunt ceva mai mici decât în Transilvania, doar patru membri fiecare. Toți cântă ca să-și impresioneze gazdele, însă au și alte roluri stabilite dinainte: unul ține steaua, altul nucile ori covrigii primiți, altul primește banii, dacă cei colindați îi oferă, iar al patrulea, cel mai curajos dintre toți, e mereu cu ochii-n patru la câinii care i-ar putea pune pe fugă pe vreo uliță întunecată.

Femeile din satele Olteniei urmează ca acum 100 de ani un obicei menit să aducă spiritul Crăciunului și celor ce s-au dus dintre noi. Cu capetele acoperite, cu umilință și dor în suflet, tămâie mormintele cu tăciuni aprinși și smirnă sfințită, rugându-se pentru iertarea păcatelor celor morți.

Bărbații din satele de pe Valea Jiului practică obiceiul cunoscut sub numele de „Piţărăii”. Adunați în cete și îmbăcați în straie populare, „înarmați” cu prosoape țesute manual în toate culorile Pământului, ciucuri și flori, agățate în prăjine înalte de abia le vezi capătul, merg din casă în casă și-i mulțumesc Domnului pentru belșugul din ogoare.

Tradiții de Crăciun în România: Banatul

Și aici lumina are un rol esențial în așteptarea Crăciunului, focul din casă nu trebuie să se stigă, căci doar așa anul următor va fi îmbelșugat și luminos. Bradul în care noi, orășenii, înghesuim globuri și instalații luminoase, este aici „decorat” cu dulciuri, iar sub brad se pun darurile pentru Moșul – un cârnat, un colac și o lecuță de răchie, ca să mai prindă și dânsul putere! Colindătorii se întrec în urări aproape toată noaptea în satele bănățene. Ei sunt primiți după datina străbună doar cu roade ale câmpului, ori cu produse făcute în casă.

Aici este un obicei unic în țară: colindul Blojilor. Fetele poartă măști bărbătești, bărbații- măști femeiești și colindă așa, până în zori, când se opresc la o casă și încep să danseze, fiecare sărutându-și la finalul jocului perechea aleasă!

În unele părți ale Banatului, ceata de colindători are un toiag cu tricolorul legat la vârf. Înainte de a cânta și a ura, bat cu toiagul în poarta gazdelor pentru a alunga toate relele și a aduce prosperitatea.

Tradiții de Crăciun în România: Bucovina

Ca și în restul țării, tăiatul porcului este o tradiție de bază în apropierea Crăciunului în Bucovina. Imediat după sacrificare, încep prăgătirile preparatelor tradiționale cu un gust ce numai afumătorile din ceastă zonă l-ar putea da. În satele bucovinene preoții umblă din casă în casă și sfințesc bucatele pregătite de gospodari.

Frumusețe și autenticitate de Crăciun

Ai fost vreodată la o masă bucovineană de Crăciun? Hai să-ți spun ce-ai avea în farfurie dacă ai fi acolo! Păi, să începem cu pâinea frământată cu mâna în copaie, din făină fină, râșnită la moara din sat și rumenită în cuptoare de lut. Aperitivul festiv e un regal al simțurilor: slană afumată, tobă, chișcă, cârnați afumați și șorici fraged de ți se topește pe limbă. Masa continuă cu „zama” de carne de porc, cu salată de hrean, sarmale, friptură.

Crezi că ai mai avea loc și pentru desert? Trebuie! Cum să nu guști nuci umplute, cornulețe cu povirlă și cozonaci, mari, grei, strălucind de la oul cu miere cu care au fost unși înainte de a fi scoși din cuptor?! Camera în care se servește masa de Crăciun în Bucovina este împodobită cu levănțică, mentă și busuioc, pentru a spori magia aromelor, dar și pentru a atrage norocul.

Dacă ți s-a părut interesant acest articol, îți recomandăm să citești și:


Pentru că ne dorim să îți oferim materiale și experiențe care să îți îmbogătească viața de părinte, am creat un scurt chestionar care să ne ajute în acest sens. Completarea lui poate dura până la 8 minute. Și pentru că apreciem fiecare minut pe care ni-l acorzi, punem la bătaie 30 de cărți de parenting. La sfârșitul chestionarului lasă-ne adresa ta pentru a te înscrie automat în tombolă!

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație ()