Superalimentele copilăriei (6): Mierea şi produsele apicole

Superalimentele copilariei - mierea / Totul despre mame

Superalimentele copilariei - mierea / Totul despre mame

Mierea nu trebuie să lipsească din dulapul nostru cu bunătăți!

Produsele apicole sunt unele din cele mai eficiente remedii la îndemâna noastră. Noi, românii, suntem printre puţinii europeni, norocoşi să găsească produse apicole curate şi încă destul de rezonabile ca preţ.

De ce ne plac produsele apicole atât de mult?

Mierea, datorită zaharurilor simple, direct asimilabile (glucoza şi fructoza) din care este alcatuită ne oferă un plus de energie. Ea este de ajutor persoanelor aflate în convalescenţă sau celor care se confruntă cu dezechilibre de minerale, astenie, surmenaj fizic sau intelectual. O linguriţă de miere dimineaţa poate rezolva un tranzit defectuos.

Polenul şi păstura sunt considerate superalimente, datorită biodisponibilităţii acestora: acest lucru înseamnă, mai pe scurt, că au conţinut şi proprietăţi similare multivitaminelor însă sunt absorbite mult mai uşor de organismul nostru. Ele sunt surse preţioase de crom, cupru, seleniu şi zinc, micronutrienţi absolut necesari sistemelor noastre metabolice, imunitare şi sanguine.

Păstura în particular este un produs natural cu valoare terapeutică de trei ori mai mare decât a polenului. Cunoscută şi sub numele de “pâinea albinelor”, păstura este de fapt un polen fermentat natural în stup. Această calitate îl face mai uşor de asimilat şi e chiar indicat chiar şi în dieta copiilor sensibili la alte produse apicole. În plus, păstura are un gust relativ neutru, mai uşor de acceptat şi nu e deloc pretenţioasă la condiţiile de păstrare, valoarea ei terapeutică fiind stabilă şi prin păstrarea la temperatura camerei.

Pentru părinţi, lăptişorul de matcă şi apilarnilul acţionează ca tonice (pentru adulţi) şi măresc rezistenţa la efort. Ştiinţific s-a demonstrat că aceste produse echilibrează metabolismul, datorită acizilor graşi esenţiali şi a proceselor enzimatice complexe pe care le generează consumul acestora.

Propolisul, sub formă de tinctură, este de departe favoritul meu. Îl folosesc când apar primele semne de dureri în gât, la calmarea durerilor de dinţi, chiar şi atunci când mă pricopsesc cu o bătătura de la pantofi noi sau atunci când mă tai şi vreau să dezinfectez locul afectat. Acum doi ani l-am folosit cu succes drept conservant într-un gem de afine fără zahăr.

“În prezent, propolisul este utilizat pe scară largă, în diferite formule de medicamente şi suplimente folosite în prevenirea şi tratarea unor afecţiuni inflamatorii, boli cardiace, hepatice, diabet şi chiar forme de cancer”. (Cristina Mateescu, Apiterapia, ed.3, 2011)

Există enorm de multe dovezi că produsele apicole au proprietăţi terapeutice. Ca să nu mai vorbim de tradiţie. De cele mai multe ori soluţiile sunt chiar sub ochii noştri…şi le auzim bâzâind.

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație