Bărbații și depresia postnatală

bărbații și depresia postnatală

Bărbații și depresia postnatală sunt două subiecte despre care se vorbește arareori. Există o credinţă des întâlnită conform căreia depresia prenatală şi postnatală (DPN) este o experienţă prin care trec numai femeile. Cu toate acestea, studiile indică faptul că DPN poate afecta ambii părinţi. Bărbaţii care suferă de DPN au la rândul lor nevoie de ajutor şi sprijin pentru a se recupera.

Despre depresia postnatală la bărbați și femei vorbește, cu multă căldură, psihologul Robin Grille în cartea sa Parenting cu iubire – Descoperă-ți instinctele de părinte

Bărbații și depresia postapartum

Aproximativ 3-10% din bărbaţi trec prin depresie în timpul perioadei prenatale şi postnatale. Mulţi oameni cred că bărbaţii trec prin depresie postnatală ca urmare a, sau în legătură cu, depresia partenerei lor, însă bărbaţii pot experimenta acest lucru independent de sentimentele partenerelor lor. Deşi DPN la mame este cel mai puternic semn că se va transmite şi taţilor, nu este o regulă ca acest lucru să se întâmple întotdeauna astfel.

S-a descoperit că depresia la taţi începe înainte de naşterea copilului, cu o mică revenire spre sfârşitul primului an al bebeluşului. Există, de asemenea, dovezi care indică faptul că depresia bărbaţilor creşte între şase săptămâni şi şase luni după naşterea copilului. De exemplu, un studiu a constatat că trei din 10 bărbaţi au fost deprimaţi la şase săptămâni şi că depresia lor s-a agravat pe parcursul următoarelor şase luni. Există, de asemenea, dovezi că anxietatea ar putea fi o problemă în perioada prenatală şi postnatală.

Tăticii nu apelează la acelaşi fel de servicii ca mămicile. Ei nu au tendinţa de a merge la un medic al lor, la o asistentă specializată în îngrijirea mamei şi a copilului sau la moaşă.

Ca şi în cazul femeilor, este important ca depresia taţilor să fie recunoscută şi tratată eficient din timp. Acest lucru va ajuta la evitarea pe termen lung a problemelor mentale ale tatălui şi dificultăţilor relaţiei cu partenera sa, cu familia, copiii şi prietenii.

Factori care contribuie la DPN paternă

Ca în cazul altor forme de depresie, există o serie de factori fizici, sociali şi emoţionali care contribuie la dezvoltarea depresiei paterne.

Unii factori care contribuie la suferinţa bărbaţilor sunt aceiaşi ca la femei:

  • lipsa de sprijin social şi emoţional
  • caracteristicile personalităţii
  • stresul şi schimbările în relaţii (în special în relaţia de cuplu)
  • lipsa de somn
  • pierderea şi suferinţa
  • dificultăţi de adaptare la schimbările asociate cu trecerea la statutul de părinte
  • aşteptările prenatale neîmplinite
  • experienţa traumatizantă a naşterii (modul în care bărbaţii percep naşterea poate avea o influenţă asupra sănătăţii lor emoţionale ulterioare).

Alţi factori sunt specifici exclusiv bărbaţilor:

  • impactul schimbării rolurilor sociale pentru taţi în familie
  • atitudinile faţă de statutul de tată şi faţă de masculinitate – bărbaţii tind să vorbească mai puţin despre sentimentele lor şi este important pentru ei să pară că fac faţa întregului proces
  • schimbare în dinamica familiei – unii bărbaţi s-ar putea simţi excluşi de la rolul de părinte sau din relaţia cu partenera lor, fapt ce poate conduce la resentimente faţă de copil
  • griji cu privire la responsabilităţile suplimentare, sarcinile financiare şi gestionarea stresului
  • aşteptările neîmplinite în materie de sex în perioada postnatală timpurie
  • sarcina, în special la început – aceasta pare a fi perioada cea mai stresantă pentru un bărbat în procesul de tranziţie la paternitate. Acest lucru ar putea fi cauzat de schimbările din corpul partenerei lor, cât de susţinut şi important se simte, îngrijorarea cu privire la schimbările iminente din viaţa lui, sentimentele de incertitudine cu privire la rolul său în îngrijirea partenerei
  • lipsa posibilităţilor de relaţionare cu copilul până la naştere, spre deosebire de mame, care sunt conectate la bebeluş încă din timpul sarcinii.

Unii bărbaţi trec prin DPN împreună cu partenerele lor, iar studiile au arătat că depresia maternă şi cea paternă sunt foarte corelate. Bărbaţii spun că DPN la partenera lor provoacă perturbări în viaţa şi relaţia lor împreună. Partenerii de sex masculin pot experimenta teamă, confuzie şi un sentiment de neajutorare vizavi de mama copilului şi propria ei depresie. Ei se pot simţi, de asemenea, deconectaţi şi înstrăinaţi de partenera lor.

Bărbaţii resimt DPN ca fiind copleşitoare, izolantă, stigmatizantă şi frustrantă.

Factori de risc 

Câţiva dintre factorii de risc cunoscuţi, asociaţi cu DPN paternă sunt:

  • depresia partenerei
  • antecedente de depresie
  • probleme maritale
  • stimă de sine scăzută
  • sentimente de incompetenţă în rolul de părinte
  • faptul că devine părinte pentru prima dată
  • iritabilitate infantilă

Câţiva bărbati s-ar putea să nu fie în stare să identifice niciun factor de risc în viaţa lor şi, cu toate acestea, să intre în depresie. DPN paternă poate afecta bărbaţii de orice vârstă, personalitate şi statut economic.

Bărbații și depresia postnatala: simptome

Simptomele DPN la bărbaţi includ:

  • oboseală, dureri de cap şi dureri generale
  • iritabilitate, anxietate şi furie
  • pierderea libidoului
  • modificări ale apetitului
  • sentimente de copleşeală, de lipsă de control şi imposibilitate de a face faţă
  • tendinţa de a-şi asuma riscuri
  • modificări în regimul de somn
  • sentimente de izolare şi de deconectare de partener, prieteni sau familie
  • retragerea din relaţii intime cu famila, prietenii şi întreaga comunitate
  • program de munca prelungit ca parte din detaşarea de familie
  • consumul de droguri sau alcool în loc să apeleze la un tratament special

Notă: DPN paternă este în continuare nerecunoscută de psihologia şi psihiatria teoretică. Este presupus că unele simptome ale depresiei la bărbaţi sunt similare cu ale femeilor. Cu toate acestea, este considerat faptul că DPN este mult mai variată şi lipsită de consistenţă decât DPN maternă.

Experienţele taţilor

Unii taţi descriu experienţa lor cu DPN ca simţindu-se prinşi, aproape ca într-o cuşcă. Ei se simt foarte singuri şi izolaţi în situaţia lor şi nu ştiu cum să iasă.

Alţi tati depăşesc DPN prin excese de mânie şi furie. Ei se simt furioşi pe partenerele lor, pe copii sau pe alţi membri ai familiei. Se pot simţi confuzi cu privire la sentimentele lor şi sunt adesea şocaţi de propriul comportament.

Unii sunt copleşiţi de sentimente de disperare şi neputinţă. Ei simt ca viaţa şi respectul de sine ar putea să nu revină niciodată la normal.

Unii părinţi se simt dezamăgiţi de experienţa lor de tată. Ei simt că au eşuat în rolul lor şi şi-au dezamăgit copiii şi partenerele. Ar putea simţi că paternitatea nu a fost ceea ce se aşteaptau să fie şi să se simtă dezamăgiţi.

Efectele asupra dezvoltării copilului

DPN paternă poate avea efecte specifice şi de lungă durată asupra dezvoltării copiilor, în cazul în care simptomele rămân netratate, pe o perioadă lungă de timp.

Cercetările au arătat că depresia taţilor în perioada postnatală este asociată cu rezultate mai slabe din punct de vedere social, emoţional şi de comportament la copiii de trei ani – în special băieţi – chiar şi atunci când mama nu are DPN.

Bărbaţii cu depresie sunt, de asemenea, mai puţin probabil apţi şi dornici să se joace sau să le citească copiilor lor.

Apelarea la ajutor

Dacă eşti bărbat şi treci prin depresie postnatală, există o serie de strategii şi opţiuni de tratament:

  • contactează organizaţii de suport şi sprijin pentru bărbaţi cu DPN şi familiile lor.
  • mergi la un control medical pentru a stabili exact ce se întâmplă.
  • cere-i medicului de familie o trimitere la un psiholog sau psihiatru specializat în DPN.
  • caută sprijin suplimentar – mergi la următoarea întâlnire cu asistenta maternală a partenerei tale şi discută cu aceasta situaţia ta. Ar putea să te sfătuiască unde în altă parte ai putea apela la ajutor.
  • ia în considerare medicamentaţia antidepresivă pentru a reduce unele simptome. Aceste medicamente sunt eficiente pentru mulţi oameni, în special pentru cei care merg la un psiholog sau psihiatru. Sunt de preferat în locul alcoolului sau drogurilor ilegale. Medicul tău, farmacistul sau un telefon la un call center îţi pot furniza mai multe informaţii.
  • caută sprijin practic şi emoţional din partea partenerei, familiei, prietenilor, colegilor de serviciu, sau din partea oricui este dispus să te ajute. Prin natura depresiei te simţi cel mai probabil singur şi izolat. A cere ajutor şi a fi dispus să discuţi sau să petreci timpul cu oamenii la care ţii te va reconecta la o gândire pozitivă.
  • nu uita să fii blând şi răbdător cu tine. Nu eşti singur şi există o cale de ieşire din impas. Cu tratament adecvat vei reuşi să îţi revii şi să te bucuri de statutul de părinte alături de noul tău copil.

Despre depresia postnatală la bărbați și femei vorbește, cu multă căldură, psihologul Robin Grille în cartea sa Parenting cu iubire – Descoperă-ți instinctele de părinte

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație ()