Ce învață bebelușii în uterul mamei

ce invata in burta

Bebelușii încep să învețe să descopere lumea încă din timpul sarcinii. În uterul mamei, ei primesc primele lecții despre mamă și despre  tot ce are legătură cu ea.

Cele mai recente studii au descoperit numeroase indicii referitoare la faptul că încă din viața intrauterină, bebelușii primesc lecții importante despre ceea ce urmează să se întâmple după naștere. Medicii au realizat faptul că cei mici își antrenează simțurile și încep să asimileze cunoștințe despre lumea exterioară încă din timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, sau poate chiar mai devreme.

Bebelușii aud

Despre uter se știe că nu este tocmai un spațiu izolat fonic. Un bebeluș nu numai că aude sunetele pe care le produce corpul mamei lui (bătăile inimii, zgomotele stomacului sau strănutul), dar și sunetele care vin din exterior. Dacă o femeie însărcinată merge la cinema sau se plimbă într-o zonă foarte zgomotoasă, șansele ca fătul să reacționeze la acest tărăboi prin înțepături în abdomenul mamei, sunt foarte mari. Desigur, nu toate sunetele sunt la fel. Mai mult ca sigur, cele mai semnificative pentru bebeluș sunt cele produse de vocea mamei. În jurul lunilor a șaptea și a opta de sarcină, bătăile inimii fătului încetinesc atunci când mama vorbește, ceea ce înseamnă că vocea ei are un efect calmant asupra celui mic. După naștere, s-a dovedit că bebelușii sunt capabili să recunoască vocea mamei lor pe care au auzit-o timp de nouă luni.

Interesant de menționat este faptul că sugarii nu au aceleași preferințe pentru vocea tatălui sau a celorlalți membrii ai familiei, chiar dacă au auzit-o în mod frecvent pe parcursul celor nouă luni de sarcină. Specialiștii explică aceste diferențe prin faptul că vocea mamei este ascultată de către făt prin două moduri diferite: o dată ca sunet ambiental care vine din exteriorul abdomenului și a doua oară din interior, prin intermediul vibrațiilor coardelor vocale. Celelalte voci, ale tatălui sau ale celorlalți membri ai familiei, sunt doar sunete ambientale.

Bebelușii învață limba maternă încă din uter

Ultimele cercetări au scos în evidență faptul că bebelușii primesc primele lecții de limbă maternă chiar din timpul vieții intrauterine. Ei vor arăta un interes mai mare pentru persoanele care vorbesc aceeași limbă cu mama lor față de cele care vorbesc o limbă străină. Acest lucru nu înseamnă că bebelușii sunt niște mici genii, ci doar că ei sunt capabili să recunoască mai degrabă ritmul și linia melodică a limbajului, decât cuvinte individuale. Nu vă gândiți că o gravidă trebuie să fie atentă la ce scoate pe gură și să vorbească numai limba literară fără nici un fel de greșeală, pentru ca micuțul să se nască un viitor Eminescu. Fătul asimilează toate informațiile de care are nevoie doar ascultând conversațiile pe care mama le poartă cu alte persoane.

Bebeluși și luminița de la capătul tunelului

Chiar dacă ochii fătului se formează în primul trimestru de sarcină, ei încep să se deschidă ușor abia în luna a șaptea. După acest moment, bebelușii sunt capabili să vadă, însă uterul nu este o încăpere luminată cu o priveliște încântătoare. Așadar, nu au ce vedea până în momentul în care se nasc. Unele studii au arătat faptul că dacă în interiorul abdomenului mamei strălucește o lumină, fătul se va întoarce de la această sursă deranjantă. Același lucru se întâmplă și dacă din exterior, o lampă cu lumină puternică este îndreptată spre burta viitoarei mame. Ecografiile performante au evidențiat faptul că în preajma nașterii, bebelușii încep să-și deschidă și să-și închidă ochii în mod gradual, ceea ce înseamnă că învață să clipească pentru momentul în care vor da piept cu lumea exterioară.

Mofturoși încă din burtică

O femeie însărcinată are tendința de a mânca pentru doi, însă calitatea alimentelor consumate este la fel de importantă precum cantitatea. Însă o viitoare mamă trebuie să mănânce de două ori mai bine, nu de două ori mai mult. Gustul, unul din cele cinci simțuri ale omului, se dezvoltă la făt în jurul  săptămânii a șaptea sau a opta de sarcină. Există numeroase probe care arată faptul că în preajma săptămânii a 14 de sarcină, bebelușul poate simți gusturile sărat, dulce sau piperat care se impregnează în lichidul amniotic. Împreună cu celelalte simțuri, bebelușul îl folosește pe cel gustativ pentru a explora mediul în care crește. Unele imagini surprinse de ecograf au arătat clar că fătul linge placenta sau peretele uterin. Studiile au arătat că aromele alimentelor pe care gravida le consumă în timpul sarcinii pot influența preferințele culinare ale viitorului copil. Cu cât mama are o dietă mai variată în timpul sarcinii și pe perioada alăptării, cu atât copilul va accepta mai ușor să guste alimente noi. De asemenea, cei care au fost alăptați vor fi mult mai dispuși către noi experiențe culinare, față de cei care au fost hrăniți cu formule de lapte praf. Acest lucru deoarece primii au învățat să accepte numeroase gusturi provenite din dieta mamei și transmise apoi în laptele de la sân.

Cum miroase mama?

Un bebeluș care se află în uterul mamei, nu numai că poate gusta mâncarea, dar o poate și mirosi. Medicii au remarcat adeseori la naștere faptul că lichidul amniotic mirosea a chimen, usturoi sau alte condimente pe care mama le-a consumat în timpul sarcinii.

Lichidul amniotic în care bebelușii înoată și prin care respiră cât timp se află în uter, nu numai că are mirosul alimentelor consumate de gravidă, ci are chiar mirosul mamei. Acesta ar fi motivul pentru care, imediat după naștere, bebelușii își recunosc imediat mamele atunci când sunt puși pe pieptul lor. În primele ore după naștere, mirosul mamei este mai important pentru cei mici decât simțul văzului în recunoașterea celor care i-au purtat atâta timp în uter. Dacă după naștere mama își va spăla unul dintre sâni, studiile au arătat că bebelușul va mirosi și se va îndrepta cu gurița către cel care nu a fost spălat.

Bebelușii sunt dornici de a investiga lumea în care trăiesc încă de dinainte de naștere. În jurul săptămânii a 20– a de sarcină, ei reacționează la tot ceea ce-i înconjoară. La ecograf, s-a descoperit că în timpul amniocentezei, fătul, curios din fire, încearcă din răsputeri să apuce cu mânuțele acul care este introdus în uter. Deoarece în burtica mamei nu sunt foarte multe distracții, în cea de-a 18 săptămână de sarcină, fătul își descoperă degetele de la mâini, iar de acum suptul degetului mare devine principala lui activitate.

De vreme ce atât de multe din experiențele mamei ajung la făt prin intermediul corpului ei și stresul îl poate afecta pe cel mic. Există dovezi referitoare la faptul că în momentul în care mama devine agitată și stresată, bătăile inimii fătului se întețesc ca intensitate, iar dacă gravida se relaxează câteva minute pe zi, același lucru se întâmplă și cu bebelușul ei.

Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație ()