Naștere la Londra: „Înainte de operație, în salonul meu a intrat toată echipa medicală să se prezinte!”

nastere la Londra

Naștere la Londra. „L-am născut pe băiețelul meu în data de 7 mai, la ora 15:03, la Queens Hospital, Romford, Londra. Am trăit niște momente unice, pe care aș vrea să le împart cu voi.

Suntem stabiliți de trei ani în Londra. Era un copil mult dorit și așteptat. Am avut o sarcină perfectă aș putea spune, am rămas plăcut uimită de cât de bine s-a descurcat corpul meu cu această misiune, care părea imposibilă pentru mine ceva timp în urmă. Am avut o toxicoză foarte nesemnificativă, burtica a început să se zărească foarte devreme și totul a mers cât se poate de bine încă de la început.

Naștere la Londra: ”Am rămas foarte încântată de ei și de felul în care văd ei lucrurile…”

Am auzit multe istorioare despre mămici nemulțumite de serviciile medicale din Marea Britanie. Eu sunt la polul opus, am rămas foarte încântată de ei și de felul în care văd ei lucrurile. Merg pe ideea că corpul a fost creat ca să facă față lucrurilor firești precum sarcina și nașterea și intervin doar dacă ceva nu este în regulă.

Pe la 32 de săptămâni aveam o burta enormă, eu având înălțimea 1.63 și 55 kg greutate. Mă opreau oamenii pe stradă și mă întrebau câți bebeluși port în pântece, doi sau trei? Mă alarmau aceste păreri. La ecografie, medicii îmi spuneau că e cam mare burtica, dar să nu îmi fac griji, bebe este în limite normale, e doar felul în care a crescut burta mea, toată în față. Din spate nu ziceai că sunt însărcinată, iar când mă întorceam apărea o burtă imensă.

Discutasem cu moașa despre felul în care vreau să nasc, am zis că voi apela la epidurală doar dacă nu mă voi descurca natural.

Programare la inducere fiindcă bebe întârzia

Pe 25 aprilie făcusem 40 de săptămâni, așteptam în orice moment să se întâmple ceva. Moașa mi-a zis că dacă nu nasc până în 41 de săptămâni, mă va programa pentru inducere.

E ceea ce îmi doream cel mai puțin, voiam ca totul să decurgă cât se poate de natural.
Zilele treceau și nimic nu se întâmpla. Nu avusem nici o contracție, nu aveam habar cum sunt contracțiile, colul uterin complet închis, deci eram peste termen iar bebe nicidecum nu voia să vină.

Am fost programata la inducere pe 5 mai. Eram foarte îngrijorată dar nu aveam încotro. Pe 5 mai, așa cum era programat, ne-am luat lucrurile și la ora 8:00 eram deja la spital. Moașele îmi pregătiseră salonul, au început verificările și pregătirea pentru inducere.

Inima mea parca nu era la locul ei. Am cerut înainte de inducere să facem o ecografie să vedem dacă este totul ok cu bebe. Medicul m-a asigurat ca este totul ok, dar eu și soțul am insistat pe ecografie înainte de a începe orice.

Naștere la Londra: Copilul avea peste 4 kilograme și am ales cezariana

Inima mea îmi spunea bine. De la ultima ecografie, care a avut loc cu trei săptămâni în urmă, bebe crescuse semnificativ. Mi-au estimat greutatea lui la 4.350 grame. Ne-am alarmat și noi și medicii pentru că eu fiind slabă, cu o burtă enormă și un bebe măricel, nașterea normală avea să fie o provocare pentru toți.

Ne-am pomenit în situația în care trebuia să alegem dacă mergem pe natural sau mai bine optăm pentru cezariană ca să evităm traumatizarea bebelușului. Gândul că nașterea naturală se poate termina cu vreo trauma pentru bebelușul meu, el fiind destul de grăsuț și eu destul de slăbuță, am decis să nu riscăm și să mergem pe cezariană. Din acel moment lucrurile au luat o nouă întorsătură.

Ne-au spus să mergem acasă să ne odihnim și să venim a doua zi să mă pregătească pentru operație. A doua zi mi s-au făcut analize de sânge, am completat formulare, mi s-au dat niște pastile să le beau cu 6 ore înainte de operație ca să evităm aciditatea în stomac. În noaptea dinaintea operației, am dormit foarte adânc, probabil organismul meu și-a adunat energie pentru ceea ce urma. Straniu e că și bebelușul a fost liniștit în noaptea aia, probabil se pregătea și el.

Naștere la Londra: Toate cadrele medicale au venit să se prezinte înainte de operație

A doua zi m-am trezit de dimineață neobișnuit de calmă și resemnată că trebuie să trec prin experiență aceasta. Am pus lucrurile în mașină și am pornit spre spital. Drumul spre spital, care în mod normal este 15 minute, a durat pentru mine o veșnicie. Voiam deja să trec de momentele neplăcute care urmează și să îmi strâng bebelușul în brațe. Au urmat câteva ore de pregătiri, analize, instalarea cateterului și a perfuziilor.

Primul moment care m-a uimit plăcut a fost faptul că înainte de operație în salonul meu a intrat toată echipa care urmă să mă opereze, vreo 8 la număr din câte țin minte, și s-au prezentat fiecare, m-au asigurat că totul va fi bine și că în 30 de minute ne vedem în sala de operații. Am avut parte de o tratare cum nici nu am visat din partea acestei echipe.

Au fost foarte blânzi cu mine, m-au dus de mâna două moașe până în sala de operații, acolo cât timp anestezistul îmi insera anestezia tot aceste două moașe mă țineau de mâini și îmi șopteau să nu tremur, că totul va fi bine. În 2 minute nu îmi mai simțeam trupul de la piept în jos. După câteva minute l-au invitat și pe soțul meu și i-au oferit un scaun la capul meu. După aceea, timpul a zburat pentru mine. Nu simțeam nimic, doar mâna soțului meu care stătea deasupra frunții mele. A durat cred că încă 3 minute și mi-am văzut bebelușul. I l-au dat soțului meu și așa au stat amândoi lângă mine până s-a finalizat operația.

După care a urmat cel mai frumos moment, prima noastră atingere când mi l-au pus pe piept. A fost de neuitat. Îmi dau lacrimi de bucurie și acum când răsfoiesc în cap aceste amintiri. A fost ceva ce nu se va uita”.

Cum a fost naşterea ta? Ai născut natural sau prin cezariană? A fost momentul naşterii aşa cum ai visat tu sau ai rămas cu amintiri triste? Povesteşte-ne cum a decurs momentul în care puiul tău a venit pe lume, în cel mult 1.000 de cuvinte, trimite-ne textul tău la adresa [email protected], cu titlul POVESTE DE NAȘTERE şi, dacă este selectat, va apărea la această rubrică. Dacă ai şi câteva fotografii din maternitate sau din primele voastre zile împreună, ne-am bucura tare să le vedem şi să le publicăm odată cu articolul! Mulţumim!

Vă recomandăm și următoarele articole despre naștere:

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație ()