Nașterea în Olanda: „E o sfidare să nu naști acasă așa că am mințit”

Mihaela Călin

Nașterea în Olanda. Soțul meu și cu mine am locuit ceva timp în Amsterdam. Șase ani el, trei ani eu. Suntem amândoi francezi, din Paris, dar Amsterdam este casa noastră. Aici calitatea vieții este excelentă, oamenii sunt calmi și politicoși, așa își începe povestea despre nașterea în Olanda bloggerul Audrey Maarek pentru www.kveller.com

Amsterdam este un loc liniștit, situat chiar în inima unei Europe tot mai agitate: ca evrei ne simțim în siguranță aici, cel puțin pentru moment. Ceea ce nu pot spune despre Paris.

Gradul în care am reușit să ne adaptăm la viața olandeză a devenit destul de clar când ne-am căsătorit, în urmă cu câțiva ani. În loc să ne întoarcem în Franța pentru marele eveniment, ne-am căsătorit în faimoasa sinagogă portugheză din Amsterdam. Dar câteva luni mai târziu, când am aflat că eram însărcinată, ideea că va trebui să dau naștere în Olanda m-a făcut să mă bâlbâi. De ce? Într-un singur cuvânt: epidurala.

Îți recomandăm și ”La început de drum”, pachetul care conține cele mai importante cărți pe care trebuie să le citească o mămică. Pachetul oferit la un preț special poate fi cumpărat de AICI.

Nașterea în Olanda. Cele patru tipuri de femei însărcinate din Olanda

După ce am vorbit cu mai multă lume și am făcut o serie de cercetări pe internet, am ajuns la concluzia că în Olanda există patru tipuri de femei însărcinate:

1. Super mamele – programările se fac cu moașele, nașterea are loc acasă, fără medicamente

2. Mamele cool – programările se fac cu moașele, nașterea are loc în hoteluri speciale pentru nașteri, fără medicamente

3. Super mamele prevăzătoare – programările se fac cu moașele, nașterea are loc în spital, fără medicamente

4. Ratatele (inclusiv eu) – programările se fac cu medicul ginecolog, nașterea are loc în spital, cu epidurală – da, da, da!

Să faci parte din acest al patrulea grup ar putea fi o normă în Franța, dar este aproape un act de sfidare în Olanda. M-am obișnuit să fiu singura persoană care nu deținea bicicletă și refuzase să mănânce chifteluțe. Dar nu mi-a plăcut ideea de a lupta pentru ceva ce mi se părea absolut normal – medicamente foarte eficiente împotriva durerii pentru ceea ce ar putea fi cea mai dureroasă experiență din viața mea.

A trebuit să mint în legătură cu planul meu de naștere

Prima mea provocare a fost să găsesc un ginecolog care să-mi înțeleagă dorința. Am avut norocul să găsesc unul uimitor. Cu toate acestea, el mi-a explicat că singura modalitate ca să fiu sigură 100% că voi avea parte de o epidurală va fi să am o naștere indusă, deoarece spitalele din Amsterdam nu au întotdeauna un anestezist de gardă. Dacă aș ajunge în toiul nopții, aș fi nevoită să nasc natural. Mai târziu am aflat că exact acest lucru s-a întâmplat cu două dintre prietenele mele. Iar experiențele lor au fost atât de traumatizante încât una nu-și mai dorește să nască vreodată în Olanda, iar cealaltă nu mai vrea alt copil.

În acel moment, am fost gata să sar în mășină și să conduc până la Paris. Dar, după ce m-am gândit mai bine, am decis că, dacă aceasta este țara în care am decis să trăiesc, ar trebui să accept cultura lor medicală, în ciuda faptului că mi se părea medievală. Nu aș merge atât de departe ca o naștere naturală, dar aș naște în Amsterdam.

În mod ciudat, niciunul dintre prietenii mei parizieni sau expați nu m-a întrebat dacă primesc o epidurală – pentru că din punctul lor de vedere era de la sine înțeles.

Nașterea în Olanda. Am fost sfătuită de tot felul de ne-experți să nasc acasă

Totuși a trebuit să explic decizia mea poporului olandez. Chiar și soțul meu a primit niște critici de la niște bărbați olandezi, ceea ce mie mi s-a părut destul de ironic. Am fost informați – de către niște ne-experți total – că epidurala este periculoasă pentru mamă și copil, că trupul femeii produce hormoni care estompează durerea. De asemenea că ceea ce se întâmplă împotriva naturii este greșit, că riscurile unei epiziotomii cresc, și că m-aș simți mai puțin legată de copilul meu după naștere.

După un timp, prelegerile m-au determinat să mint în legătură cu planul meu de naștere. Prima dată a fost în timpul unui curs de alăptare. Niciuna dintre viitoarele mămici de acolo nu aveau plănuita o naștere medicală, așa că m-am prefăcut că fac parte din grup. În curând după aceea mi-am mințit profesorul de yoga și fizioterapeutul.

Din fericire, m-am simțit ușurată când am aflat că majoritatea femeilor pe care le știam din cadrul comunității noastre evreiești locale au avut o experiență de naștere similară celei pe care o plănuisem eu. Poate că aceasta se datorează faptului că comunitatea evreiască olandeză este diversă, mulți oameni căsătoriți cu israelieni, francezi, belgieni și americani. Dar în afara acelei lumi, presiunea s-a menținut.

Nașterea în Olanda. În Olanda este o sfidare să nu naști acasă

Ca un cadou de „bine ai venit în cel de-al doilea trimestru”, am primit o cutie imensă de la compania mea de asigurări. Ce drăguț! Primele elemente pe care le-am scos erau daruri drăguțe pentru copil. Dar când am scormonit mai adânc în cutie – confuzie, apoi șoc, apoi frica și-a făcut apariția. Mi-a fost trimis, fără să fi cerut, tot echipamentul necesar unei nașteri la domiciliu, inclusiv învelitoare pentru saltele, alcool și mănuși.

Se pare că fiecare femeie însărcinată din Olanda primește unul dintre aceste pachete, din moment ce nașterea la domiciliu este foarte populară aici.

Cu o lună înainte de naștere, o moașă a venit la mine acasă pentru un curs de naștere. Ne-a cerut să le spunem părinților noștri să vină să vadă bebelușul doar după câteva săptămâni de la naștere, ca să ne ofere timp să ne adaptăm noilor noastre vieți. Nimeni nu ar fi sugerat vreodată așa ceva în Franța. Am întrebat: „Ați întâlnit vreodată o mamă evreică?” Ea a râs, dar aș putea spune că mă credea irațională. Apoi a petrecut următoarele trei ore încercând să mă convingă să am o naștere naturală.

S-ar putea să credeți că luarea unor medicamente împotriva durerii este opțiunea femeilor slabe, atunci când vine vorba de nașterea unui copil. Dar în Olanda ai nevoie de o voință puternică pentru a fi slab. Și, în cele din urmă, bătălia a meritat. Am avut o naștere fantastică, într-un pat de spital foarte confortabil, cu personal profesionist care mi-a dat cel mai adorabil copil de pe pământ – ca să nu mai vorbim de cel mai divin analgezic.

Îți recomandăm și ”La început de drum”, pachetul care conține cele mai importante cărți pe care trebuie să le citească o mămică. Pachetul oferit la un preț special poate fi cumpărat de AICI.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa