Ecaterina Andreica, cititoare totuldespremame.ro, ne-a trimis povestea nașterii ei la Spitalul Universitar de Urgență București, unul dintre cele mai importante din Capitală. Mămica regretă că a născut prin cezariană și este convinsă că medicii au îndrumat-o spre acest lucru fără motive medicale reale. Pentru că povestea aduce acuzații grave doctorului, iar Totul Despre Mame nu are competența de a contesta decizii medicale, am decis să protejăm identitatea medicului. Redăm povestea mai jos, așa cum ne-a fost trimisă de mămică.
Scriu experiența mea nu pentru că mă tot gândesc la ce s-a întâmplat, ci pentru că poate în acest fel, cine o să citească o să își pună niște întrebări și o să fie atent când alege un doctor.
Lumea ar spune să o las așa, că nu mai contează ce a fost. Așa e, dar poate dacă eu am curajul să spun lucrurilor pe nume, o să aibă și altele același curaj și nu o să mai sufere alți bebeluși.
Eram gravidă în 32 săptămâni când Maternitatea Giulesti a fost închisă din cauza infecției cu stafilococ. Încotro să mă îndrept când mai aveam așa puțin și urma să vină bebe? La Giulești am avut un super doctor. Nu doar că nu a acceptat „atenții”, dar era bine pregătit și mereu îmi spunea situația exacta a copilului fără a mă trimite la analize inutile.
În grabă și în stresul de dinaintea nașterii, am ajuns la Spitalul Universitar de Urgență București.
Streptococ B, pozitiv
La doctorița aceasta au mers toate colegele de muncă ale soțului meu. Părea cel mai cel doctor. Toate o lăudau. Am mers la ea, părea în regula și m-am bucurat, deoarece colabora și cu clinica particulară la care aveam abonament. Urma să merg la consult la particular și să nasc în spitalul de stat.
Nu v-am spus – îmi doream să nasc natural, nu aveam indicație de cezariana. Doamna doctor era de acord să nasc natural (cel puțin aparent, deși tot încerca subtil să mă convingă, asta până când i-am spus că lucrez în Pharma).
Am făcut analiza de Steptococ B, a ieșit pozitiv. Primul semn de alarmă în legătură cu doctorul ar fi trebuit să fie că, pe lângă antibiotic, în loc de probiotic ea a prescris Enterol (tratează diareea și diareea asociata tratamentului cu antibiotic). Toate bune și frumoase, doar că eu eram constipată de mi se rupea fundul de chin să ies. Și ea ma trata de diaree. Am zis că na, asta e.
A doua părere
Am ajuns la 40 săptămâni încheiate și bebe nu dădea semn că vrea sa iasă (noroc de Crăciun și Anul Nou – altfel nu aș fi ajuns cu sarcina la termen).
Am mers la doamna doctor și m-a internat. Moment în care a început să predice despre cezariană pentru că sunt la termen și bebe ar fi prea mare și ar suferi dacă ar ieși natural. Am întrebat-o dacă putem convinge bebelușul să iasă (mă refeream la naștere provocata), iar răspunsul ei a fost „convinge-o tu”.
Apoi m-a trimis la șefa de secție pentru control, ca să am a doua părere și să nu pot reproșa. Mare doamnă.. Nici nu a pus mana pe burtă sau să înceapă controlul, că a pus aceeași placa – bebe e prea mare și dacă am așteptam să iasă natural ar suferi.
Am făcut o ecografie în spital. Au spus ca are 3600 +/- 500 grame și că rezultatele sunt date doamnei doctor și ea decide ce e mai bine. Atât. Am crezut că doctorii au conștiință și dacă au spus că bebe poate suferi am decis să facem cezariana deși NU aveam indicație.
Ce scrie pe buletinul de externare
În timpul operației, atât au tras de copil de a ieșit cu capul diform. Atât au împins de mi s-a oprit inima și a trebuit să îmi administreze adrenalină. Copilului i-au pus diagnostic de cefalhematom. Draga de ea avea capușorul asa rău. Și vânăt și cu umflătură. Dar ce să vezi, avea 3.540 grame – un copil normal.
De unde mi-am dat seama că am fost mințită ca să fac cezariana? Ceea ce mi-a spus doamna doctor apărea pe biletul de externare „suferință intrauterina în travaliu”. Doar că lipsea „ar fi putut să”.
Doamna doctor nu mi-a comunicat dacă mai aveam sau nu lichid amniotic sau dacă aveam sau nu placenta îmbătrânită. În funcție de asta, bebele putea sau nu să mai stea în burtă. Și cred că aveam lichid și placenta era ok, dacă nu ar fi fost, cu siguranță se folosea ca motiv pentru cezariană. Oricine citea acea hârtie credea ca eu am fost în travaliu și nu am reușit să nasc natural.
Am zis că mor de durere
Restul detaliilor din spital… Să spun doar că asistenta de bebeluși a lipsit în una din zile cam 5 ore, timp în care efectiv nu mai curgea lapte din sâni și bebele urma să se trezească și să ceară de mâncare. Asa sentiment groaznic să știi că al tău copil o să ceară de mâncare și nu ai ce să îi dai! Am zis că mor de durere.
Numai o mama știe ce înseamnă să strângi din dinți și să tragi în disperare cu pompa de sân ca să scoți un strop de lapte pentru copil. Pompa de sân?- o să întrebați. Pai da, bebe a fost hrănit cu lapte praf după operație și adus foarte târziu la mine. După cum e de așteptat, a refuzat sânul. Pus mameloane neformate și o pornire a lactației greoaie (primul bebe). Așa că m-am chinuit ca din pământ, din piatră seacă să scot cât lăptic pot cu pompa ca să ii dau.
Ca să revin la povestea noastră, mi s-a spus că bebe a ieșit cu cefalhematom că a stat prost în burtică și că era cam încleștată.
Fractură în timpul extragerii din burtă
Aha.. Bebe a ieșit cu cefalhematom ca și cum ar fi avut unde să dea cu capul în burta mea.
În fine, am plecat acasă și după două luni ce avea ea în căpușor s-a întărit. La trei luni am făcut controlul la neurolog, bebe e dezvoltat bine, conform vârstei, doar că ni s-a recomandat un control la neurochirurg din cauza acelui cefalhematom.
Am ajuns și la neurochirurg și, după control, ce să vezi? De fapt, nu ar fi un cefalhematom, ci mai degrabă o fractură din timpul extragerii din burtică. Bebe are diagnosticul de modificare relief cranian și o sa rămână toată viata cu un cucui. Și asta mulțumită medicului obstetrician.
Slava domnului că e bine, trebuie urmărită neurologic pana la un an și să sperăm că ce dezvoltă la fel de bine.
Suplimente de care nu aveam nevoie
Restul experienței cu doamna doctor: am făcut de două ori mastită și aveam o infecție în sânge. Și nu mi-a spus ea de infecție, ci s-a scăpat o asistentă. Doamna doctor doar a știut să prescrie în continuare antibiotic și enterol (eu eram în continuare constipată).
Ca să nu mai spunem de folosirea medicamentele off label. Ca și antiinflamator când am ajuns casa cu bebe, am luat ceva ce se adresa pacienților cu poliartrită reumatoidă. Greșeala mea a fost că am citit prospectul prea târziu. Medicamentul nu era recomandat în alăptare. Draga mea bebelușă a primit asa lăpticul. Și să vezi dureri de burtică ce avea, plus o dermatită atopică.
La controlul de 6 săptămâni nu a recomandat nici măcar o analiză. Am cerut prin medicul de familie și nu mare mi-a fost surpriza să aflu că nu aveam nevoie de suplimentele prescrise de ea. Bebe, din păcate, nu primise lapte decât o luna de la mine. Crizele de mastită au fost însoțite de febra 40 și frisoane, iar eu, fiind singură acasă, nu puteam avea grijă de bebeluș. Între cele două episoade de mastită am avut dureri teribile la sâni, așa că am renunțat la alăptat.
Și da, după cum va așteptați, doamna doctor nu a recomandat ecografie la sâni după aceste episoade. Controlul ei la sâni a fost să apese de două ori pe unul din ei peste bluză și sutien și sa spună „e mole, nu mai ai nimic”.
Să ne spunem cu glas tare experiențele!
Dacă cineva citește experienta mea, sper să fie atent ce doctor alege. Poate că ar trebui să spunem cu glas tare experiențele neplăcute pentru ca viitoarele mămici sa aleagă în deplină cunoștință.
Cum a fost naşterea ta? Ai născut natural sau prin cezariană? A fost momentul naşterii aşa cum ai visat tu sau ai rămas cu amintiri triste? Povesteşte-ne cum a decurs momentul în care puiul tău a venit pe lume, în cel mult 1.000 de cuvinte, trimite-ne textul tău la adresa [email protected], cu titlul POVESTE DE NAȘTERE şi, dacă este selectat, va apărea la această rubrică. Dacă ai şi câteva fotografii din maternitate sau din primele voastre zile împreună, ne-am bucura tare să le vedem şi să le publicăm odată cu articolul! Mulţumim!