Tot ce trebuie să ştii despre inducerea travaliului

Se poate întâmpla ca DPN-ul (data probabilă a naşterii) să treacă fără ca tu să ai nici măcar o contracţie, mai ales dacă eşti la prima sarcină. Pe măsură ce trec zilele şi orele, cu atât devii tot mai nerăbdătoare şi anxioasă. Începi chiar să te întrebi dacă vei mai naşte vreodată.

Sarcinile care depăşesc 40 de săptămâni pot fi o provocare: te simţi mare şi umflată, te dor picioarele şi spatele, e posibil să nu mai ai energie să faci mare lucru, te simţi mai mult decât pregătită să îl primeşti în viaţa ta pe noul membru al familiei, şi totuşi nu naşti. Ştim, aşteptarea este îngrozitoare pentru o viitoare mămică.

Dacă vrei să afli sfaturile Doctorului Sears pentru o naștere sigură și plină de satisfacții, îți recomandăm Cartea Bebelușului – Tot ce trebuie să știi despre copilul tău de la naștere și până la doi ani. Cartea poate fi cumpărată online de aici.

Este posibil ca medicul tău să îţi propună în acest punct inducerea travaliului. Dar ce presupune mai exact această procedură?

Ce este travaliul indus?

Inducerea travaliului este o procedură pe care medicii o folosesc pentru a stimula travaliul cu medicamente şi tehnici medicale. În mod ideal, travaliul este lăsat să îşi urmeze cursul natural. Cu toate acestea, în unele situaţii, este posibil să îţi fie recomandată inducerea travaliului.

Când se induce travaliul?

Medicul îţi poate sugera inducerea travaliului dacă:

  • Ţi s-a rupt apa dar încă nu ai contracţii.
  • Copilul nu dă semne că s-ar naşte, deşi ai depăşit termenul (medicul decide cât este sigur să aştepţi).
  • Ai o infecţie a uterului.
  • Există o serie de factori de risc, ca de exemplu diabetul gestaţional sau hipertensiune arterială.
  • Nu mai există suficient lichid amniotic.
  • Sunt probleme cu placenta.
  • Copilul nu creşte aşa cum ar trebui.

Inducerea travaliului ar putea fi de asemenea necesară în anumite circumstanţe, cum ar fi atunci când mama a ajuns la termen şi are o istorie de naşteri rapide sau locuieşte departe de spital.

Unele mămici solicită inducere electivă pentru confort, dar ar trebui să cântărească foarte bine riscurile pe care această procedură le presupune.

Cum se procedează

Iată câteva metode pe care medicii le folosesc pentru a induce travaliul şi a stimula contracţiile:

  • Îndepărtarea membranelor. Medicul îşi pune o mănuşă şi introduce un deget prin vagin în colul uterin. Îşi mişcă apoi degetul înainte şi înapoi pentru a separa membrana subţire de sacul amniotic (care găzduieşte copilului şi lichidul amniotic). Atunci când membranele sunt îndepărtate, organismul secretă hormoni numiţi prostaglandine, care ajută la pregătirea colului uterin pentru naştere şi pot stimula contracţiile. Această metodă funcţionează pentru unele femei, dar nu pentru toate.
  • Ruperea artificială a apei. Medicul rupe sacul amniotic în timpul unui examen vaginal, cel mai adesea cu ajutorul unui cârlig mic din plastic sau metal. Acest lucru provoacă, de obicei, începerea travaliului în termen de câteva ore.
  • Administrearea de prostaglandine pentru a grăbi ajungerea la termen a cervixului. Această metodă presupune înserarea în vagin a unui gel pe bază de prostaglandine sau administrarea orală a unei tablete. Procedura este efectuată în timpul nopţii în spital, pentru a grăbi cervixul să ajungă la maturitate, să se subţieze şi să se înmoaie. Prostaglandinele pot induce travaliul sau pot fi folosite înainte de administrarea oxitocinei.
  • Administrarea de oxitocină pentru a stimula contracţiile. Medicamentul pe bază de oxitocină este administrat în mod continuu, intravenos, la început într-o doză mică care apoi creşte treptat, pe măsură ce travaliul progresează. După administrare, fetusul şi uterul trebuie să fie monitorizate îndeaproape. Oxitocina este frecvent utilizată pentru stimularea travaliului care evoluează încet.

Cât de inconfortabilă este inducerea travaliului?

Decolarea membranelor poate fi puţin dureroasă sau neplăcută, deşi de obicei nu durează mai mult de un minut.

Poate fi foarte neplăcut şi să ţi se rupă apa în mod artificial. Ai putea simţi o presiune, urmată de o undă de căldură sau un şuvoi de lichid.

Sub influenţa prostaglandinelor ai putea avea, de asemenea, contracţii puternice. Cu oxitocină, contracţiile sunt de obicei mai puternice şi mai dureroase decât într-un travaliu natural.

Riscuri şi precauţii

Inducerea travaliului nu e ca deschiderea unui robinet. Dacă organismul nu este pregătit, inducerea poate eşua şi, după câteva ore sau zile de încercări, femeia poate fi obligată să facă o operaţie de cezariană.

Dacă medicul rupe sacul amniotic iar travaliul nu începe, o altă metodă de inducere ar putea fi necesară în următoarele 24-48 de ore pentru că există un risc de infecţie.

Când suntfolosite prostaglandinele sau oxitocina, există riscul contracţiilor anormale. În acest caz, medicul ar putea scădea doza de oxitocină. Deşi este rar, există un risc de rupere a uterului atunci când sunt folosiţi aceşti hormoni. Alte complicaţii asociate cu oxitocina sunt hipotensiunea arterială şi scăderea nivelului de sodiu din sânge.

Un alt risc potenţial al inducerii travaliului este naşterea unui copil înainte de termen pentru că întotdeauna există o şansă (foarte mică) ca termenul să fie calculat greşit.

Copiii născuţi aproape de termen sunt de regulă sănătoşi, dar ar putea avea probleme temporare: icter, dificultăţi la supt, probleme de respiraţie, dificultatea de a păstra o temperatură corporală constantă.

Deşi inducerea travaliului vine însoţită de riscuri, şi depăşirea termenului de maxim 42 săptămâni de sarcină poate fi, de asemenea, periculoasă. Mulţi copii născuţi după ce şi-au depăşit termenul pot să nu aibă complicaţii, însă există totuşi nişte motive de îngrijorare:

  • Naşterea naturală poate fi mai dificilă pe măsură ce copilul creşte şi se dezvoltă. Pe măsură ce fătul devine mai mare, creşte şansa de suferinţă fetală în timpul naşterii.
  • Placenta care îi asigură copilului nutrienţii necesari începe să se deterioreze.
  • În lichidul amniotic poate ajunge meconiu – prima materie fecală a bebeluşului. Dacă micuţul inspiră meconiu, ar putea să aibă diverse probleme de respiraţie.

Există şi metode “băbeşti” de inducere a travaliului, cum ar fi folosirea uleiului de ricin. Însă nu este bine să încerci să îţi provoci singură travaliul cu ulei de ricin întrucât poate duce la ameţeli, diaree şi deshidratare.

Ierburile şi suplimentele alimentare naturale menite să stimuleze travaliul pot fi şi ele nocive. Stimularea sânilor poate induce contracţii şi poate stimula producţia de oxitocină. Cu toate acestea, unele studii au arătat că bebeluşul poate avea bătăi neregulate ale inimii în urma stimulării sânilor.

Unii medici spun că sexul neprotejat poate provoca travaliul (sperma conţine prostaglandine), dar această metodă este departe de a fi 100% sigură.

Oricât de frustrantă ar fi aşteptarea copilului, cel mai bine ar fi să laşi natura să îşi urmeze cursul firesc dacă, bineînţeles, medicul nu are ceva de spus în această privinţă. Până să îţi dai seama, vei mult prea ocupată cu bebeluşul pentru a te mai gândi la zilele în care aşteptai să naşti.

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație