Naștere cu forcepsul. ”Cine spune că personalul din spitalele din Anglia e drăguț, se înșală”

naștere cu forcepsul
Din cauza unei infecții dobândite la naștere, mama și copilul au stat câteva zile în plus în spital.

Cititoarea noastră Nicoleta C ne-a trimis o poveste de naștere cu forcepsul în Marea Britanie, experiență care a lăsat-o cu amintiri neplăcute din cauza lipsei de empatie a personalului și a faptului că i s-a refuzat accesul la pompă atunci când nu mai reușea să scoată lapte pentru fetița ei. Redăm povestea de naștere, așa cum a fost scrisă de cititoarea noastră:

„Trăiesc în Anglia de 5 ani, iar în 4 iunie 2020 am născut o fetiță. Am născut la 42 de săptămâni, deși la 41 de săptămâni moașa a încercat să îmi provoace nașterea, dar nu a reușit. O săptămână mai târziu, am fost programată pentru a mi se rupe apa. Am ajuns la spital la 12 noaptea, mi-au rupt apă, iar la scurt timp au început contracțiile, dar și stările de vomă.

După 3 ore a putut veni și soțul meu pentru a-mi fi alături și tot atunci mi-au pus o branulă. Contracțiile erau neregulate si destul de puternice. Mi-au spus că nu mă pot mișca și că trebuie să stau pe spate. La scurt timp, mi-au făcut și epidurala, fiindcă nu am putut rezista doar cu gaz.

Am vomitat toată noaptea

Epidurala și-a făcut efectul doar pe jumătate din corp, am dormit cam 3 ore, iar din când în când mă trezeam să vomit. După ce m-am trezit, vomitam în continuu și durerile erau insuportabile. În jurul orei 8 dimineața eram dilatată 10 cm și mi-au spus că sunt pregătită să împing.

Durerile erau și mai accentuate, încă mai aveam branula și îmi administrau medicamente, până ce a venit o doctoriță care a spus că e prea puternică doza și că nu mai e necesară. Eram extenuată deja, dat fiind faptul că am vomitat toată noaptea. Nu mi s-a dat absolut nimic, vitamine sau ceva să mă ajute să prind puteri, în schimb mi-au oferit suc de mere, dar îl vomitam imediat.

Îți recomandăm să afli mai multe despre provocările vieții de mămică citind două cărți de referință despre alăptare și îngrijirea bebelușului, scrise de Dr. Jack Newman, respectiv Dr. William Sears. Îți propunem pachetul la preț special ”La început de drum”. Cărțile sunt disponibile pe Shop Totul Despre Mame.

Naștere cu forcepsul. Eram extenuată, nu mai puteam să împing deloc

În ciuda faptului că eram extenuată, mi-am găsit puteri să împing cam o oră și ceva. Nu simțeam durere când împingeam, era perfect, doar că eram atât de extenuată încât, la un moment dat, nu mai puteam împinge absolut deloc. Le spuneam că nu mai, vorbeam cu greu, eram leșinată și ele credeau că eu ma prostesc sau nu mai vreau să împing. M-au lăsat așa și se rugau de mine să împing.

Toate acestea au durat până la 13:45, de atunci a început nebunia. S-a umplut camera de medici și asistente, erau panicați pentru că aveam febră și tensiune foarte mare. Simțeam că mă doare atât de tare, dar nu mai aveam putere să recționez, eram leșinată. Atunci, ei s-au panicat și m-au dus în sala de operații, unde l-au scos pe bebe cu forcepsul.

Mi-au adus fetița flămândă după 4 ore

Eu nu am realizat atunci cât de periculos a fost acest lucru, desigur au acționat cu acordul meu, doar că și acum îmi vine să plâng când îmi amintesc că poate era diferit dacă mă ajutau cu o branulă în care să îmi administreze ceva ca să îmi mai dea putere. Bebe a făcut o infecție și a trebuit să stau 7 zile în spital, unde personalul nu a fost tocmai draguț (unele dintre cadrele medicale).

Într-o seară, mi-au luat fetița pentru a-i pune o branulă nouă și mi-au adus-o după 4 ore mai mult moartă decât vie. Era ruptă de foame și din sânii mei nu mai ieșea strop de lapte. Eu mă rugam de ele să îmi dea o pompă fiindcă nu mai ieșea nimic și a venit o asistentă să îmi zică pe un ton urât să mă mulg singură, că așa funcționează, deși făcusem asta deja de o zi.

Au fost clipe de coșmar până a venit cineva (asta după ce am început să mă iau de ele) cu o pompă și am putut să îi dau lapte. Între timp, fetița abia mișca și tremura toată. Cine spune că personalul din spitalele din Anglia e drăguț, se înșală. Nu au habar de nimic, oamenii ăștia sunt obligați să fie draguți cu pacienții că altfel sunt dați afară, nu sunt ei draguți voluntar. Nu aș vrea să generalizez, știu că sunt și oameni cu suflet mare”.

Cum a fost naşterea ta? Ai născut natural sau prin cezariană? A fost momentul naşterii aşa cum ai visat tu sau ai rămas cu amintiri triste? Povesteşte-ne cum a decurs momentul în care puiul tău a venit pe lume, în aproximativ 1000 de cuvinte, trimite-ne textul tău la adresa [email protected], cu titlul POVESTE DE NAȘTERE şi, dacă este selectat, va apărea la această rubrică. Dacă ai şi câteva fotografii din maternitate sau din primele voastre zile împreună, ne-am bucura tare să le vedem şi să le publicăm odată cu articolul! Mulţumim!

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație ()