Naștere la Blaj. „Ecograful arăta că inima puiului meu nu mai bătea aproape deloc. Medicul s-a panicat și a mobilizat toată secția”

Toate nașterile sunt emoționante, dar atunci când mama și bebelușul sunt în pericol pot deveni dramatice. Una dintre cititoarele noastre a vrut să le atragă atenția tuturor femeilor însărcinate cu privire la preeclampsie. Această afecțiune poate duce la deces dacă nu se intervine la timp. Citiți despre o naștere la Blaj care poate fi ușor subiect de film.

„Când am născut aveam doar 36 de săptămâni de sarcină. Pe tot parcursul ei am avut tensiunea mică. Din această cauză, chiar și medicul mi-a recomandat să beau cel puțin o cafea pe zi.

Am fost sfătuită de multe persoane să merg la privat pentru consultații. Eu nu am vrut. Nu că nu îmi permiteam neapărat, dar doctorul meu era unul foarte bun, aşa că am ales să îmi fie sarcina supravegheată de el.

Pe 8 noiembrie, fiind Gabriela, m-am agitat pe acasă, şi cu mâncare şi cu prăjituri. Seara tensiunea mea era de 17 cu 10. După un duş fierbinte, lucrurile au revenit la normal.Totuși, a doua zi dimineața am avut tensiunea 8 cu 12 , apoi 10 cu 14, 11 cu 15.

Naștere la Blaj. Intervenția rapidă a făcut ca preeclampsia să nu omoare mama și bebelușul

Am decis să merg pentru un control la spital. Până am ajuns la spital, în maximum 10 minute, tensiunea mea deja era 17. După câteva investigații a urmat şi un ecograf, în urmă căruia medicul s-a panicat, ecograful arăta că inima puiului meu nu mai bătea aproape deloc.

Când medicul a strigat “cezariană urgent!”  tot personalul de pe secție s-a mobilizat cu cea mai mare viteză posibilă. În nici 5 minute am fost deja în sala de operație. Buimăcită fiind nici măcar nu realizam toată agitația din jurul meu, mă rugam doar ca puiul meu sa fie bine, să ajungă sănătos în brațele mele. Ultimul lucru pe care mi-l amintesc înainte să fiu adormită este că aveam tensiunea 21. Făcusem preeclamsie, iar viețile noastre erau în pericol. Cu ajutorul a trei medici extraordinari (2 obstreticieni și anestezistul) şi a tuturor asistentelor şi infirmierelor de la Spitalul Municipal Blaj, am fost salvați amandoi.

Până a doua zi am fost ținută sub supraveghere în permanență la secția de Terapie Intensivă. Spre seară medicul meu a trecut pe secție să vadă dacă mă simt bine, mai apoi a venit şi doctorul anestezist care m-a ajutat să mă ridic din pat, să fac câțiva paşi, să mă recuperez mai repede.

Cadrele medicale au înțeles starea proaspetei mămici și s-au purtat exemplar

A doua zi am ajuns să îmi văd bebeluşul. Până atunci îl vazusem doar în poze, neputând să mă ridic singură din pat. Îmi era adus la pat. Plângea de nu avea aer, dar de îndată ce ajungea la mine în brațe adormea. Asistentele şi infirmierele erau acolo ori de câte ori aveam nevoie, chiar eram cu supraveghere specială din cauza tensiunii. Curățenia era sfântă, zilnic se mătura şi spăla pe jos, se ştergera praful şi se dezinfecta toată baia, iar la nevoie se schimba şi lenjeria de pat ( în 7 zile de 4-5 ori ). Nimeni nu a aşteptat nimic chiar dacă a trebuit să fie cu mare băgare de seamă la starea mea.

Mulțumesc domnilor doctori, asistentelor şi infirmierelor de la secția de obstretică și ginecologie a Spitalului Municipal Blaj.

naștere la blaj

Bebelușul meu are acum un anişor şi nicio problemă de sănătate. Viitoare mămici, aveți grijă la tensiune! Îl afectează repede pe bebe din burtică.”

Cum a fost naşterea ta? Ai născut natural sau prin cezariană? A fost momentul naşterii aşa cum ai visat tu sau ai rămas cu amintiri triste? Povesteşte-ne cum a decurs momentul în care puiul tău a venit pe lume, în aproximativ 1000 de cuvinte, trimite-ne textul tău la adresa contact@totuldespremame.ro, cu titlul POVESTE DE NAȘTERE şi, dacă este selectat, va apărea la această rubrică. Dacă ai şi câteva fotografii din maternitate sau din primele voastre zile împreună, ne-am bucura tare să le vedem şi să le publicăm odată cu articolul! Mulţumim!

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație ()