Naștere la spitalul din Făgăraș. „Nu am crezut că mai ies vie de acolo”

Theodora Fintescu, redactor
naștere la spitalul din făgăraș
Din păcate, în România mai sunt femei care, în cel mai vulnerabil moment al vieții lor, nu au parte de sprijinul emoțional al celor din jur.

Cititoarea noastră Alexandra S. ne-a trimis o poveste de naștere la spitalul din Făgăraș, o experiență care a lăsat-o cu un gust amar, dat fiind faptul că o singură persoană din tot spitalul i-a înțeles durerea din travaliu. Redăm povestea de naștere așa cum a fost scrisă de cititoarea noastră:

”Am decis să vă scriu și eu povestea mea. S-a întâmplat acum aprope 2 ani, în anul 2018, la spitalul de stat din Făgăraș. Aproape toată sarcina am fost la control la privat, doctorița lucrând și la spital. Ultimul meu control a fost pe 3 August 2018, când doctorița care m-a consultat pe tot parcursul sarcinii mi-a spus că sunt dilatată 2 cm și că voi naște. Nu aveam absolut nici o durere și nici alte semne de travaliu.

Am urlat din toți plămânii

M-a consultat doctorița, apoi m-a trimis cu o asistentă în sala de travaliu. Bun, de aici am fost chemată cred ca de vreo 3 ori ca să ma consulte vaginal, după care au apărut sângerările și durerile. Mi-a spus că voi naște cu medicul care e de tură, că ea și-a încheiat programul, iar asta m-a lăsat cu un gust amar. Contracțiile nu erau regulate, de la 12:00 până la 21:00 durerile au fost suportabile, iar după a urmat calvarul.

Până atunci, nimeni nu credea că voi naște și voiau să mă trimită la etaj, în salon cu alte gravide. De la 21:00 am început să am dureri mari, nu mai suportam, mă plimbam în continuu. Mergeam la baie, crezând că trebuie să fac treaba mare, dar asistentele țipau la mine să merg în salon, să nu nasc în wc. Din cauza durerilor mari, am început să urlu, efectiv din toți plămânii, fapt care a distrus somnul tuturor.

Îți recomandăm să afli mai multe despre provocările vieții de mămică citind două cărți de referință despre alăptare și îngrijirea bebelușului, scrise de Dr. Jack Newman, respectiv Dr. William Sears. Îți propunem pachetul la preț special ”La început de drum”. Detalii AICI.

O doamna asistentă ce era pe secția nou născuților și, în loc să mă liniștească, venea să îmi reproșeze că urlu ca o descreierată. Unei alte mămici i-a zis că dacă atunci când s-a culcat cu soțul i-a plăcut, acum să tacă, spus… într-un mod mai vulgar.

Pur și simplu nu mai aveam putere să împing

Până și doctorul cu care urma să nasc mi-a lăsat un gust amar. Le-am cerut să ma ajute, să nu mă mai doară așa tare, iar singura lor reacție a fost să mă privească în scârbă. Prietenul meu nu putea veni, deoarce nu îl primeau, eram singură în sala de travaliu, iar asistentele și doctorul, la povești.

Au mai urmat 2-3 controale, până m-am dus târaș după ei în sala de nașteri, la 00:00, și am căzut jos de durere. Replica lor a fost: Hai, nu mai fă circ! M-au urcat pe capră și mi-au spus să împing, iar eu împingeam, însă pur și simplu am rămas fără putere. Atunci, domnul doctor s-a urcat pe mine și a început să împingă pe burta mea cu cotul. Efectiv am crezut că nu o să mai ies vie de acolo.

Naștere la spitalul din Făgăraș. Când m-au cusut, am simțit totul

După aproximativ o jumătate de oră de chin, a ieșit micuța mea Iuliana Maria, pe care m-au lăsat să o văd în jur de 2 secunde, iar până a doua zi la 12:00 nu am mai văzut-o.

Am scăpat de dureri, dar au început să mă coasă, fiindcă, pentru a scăpa mai repede, m-au tăiat. Mi-au făcut anestezie locală, cred, dar simțeam pe viu cum mă coseau și durerile erau mai mari ca la nașterea în sine. Au terminat de cusut după aproximativ 1 ora, nu am putut nici să merg, m-au dus cu scaunul în salon și mi-au spus să mă culc.

Singura persoană care mi-a fost alături a fost o asistentă care m-a încurajat, de câteva ori m-a strâns de mână în timpul travaliului și mi-a spus că sunt puternică. Condițiile au fost așa cum sunt în România, am avut tot de acasă, dacă nu aveai ți se suia personalul în cap.

Dacă va fi să mai nasc, voi alege fără doar și poate la privat. După naștere am rămas cu o infecție de care am scăpat foarte greu, iar bebelina avea multe secreții, a vomitat sânge…și alte probleme de care, în timp, am scăpat.

DISCLAIMER:

Povestea prezentată este scrisă integral de cititoarea Totul Despre Mame și reprezintă exclusiv punctul de vedere al autoarei. Este o expunere subiectivă a unui moment trăit de cititoarea noastră, iar Totul Despre Mame nu își poate asuma veridicitatea relatarii mămicii.

Cum a fost naşterea ta? Ai născut natural sau prin cezariană? A fost momentul naşterii aşa cum ai visat tu sau ai rămas cu amintiri triste? Povesteşte-ne cum a decurs momentul în care puiul tău a venit pe lume, în aproximativ 1000 de cuvinte, trimite-ne textul tău la adresa [email protected], cu titlul POVESTE DE NAȘTERE şi, dacă este selectat, va apărea la această rubrică. Dacă ai şi câteva fotografii din maternitate sau din primele voastre zile împreună, ne-am bucura tare să le vedem şi să le publicăm odată cu articolul! Mulţumim!

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa