Poveste de naștere în Sicilia. „Vuia tot spitalul de cazul meu. Au mai avut o pacientă româncă și se terminase trist”

naștere la malaxa

O citioare ne-a trimis povestea nașterii băiețelului ei, o naștere prin cezariană acceptată cu greu de medicul din Sicilia după ce mama nu a reușit să nască natural. Mama o acuză pe doctoriță de lipsă de empatie, de rasism și de faptul că a refuzat cezariana până când i-a pus copilul în pericol. Redăm povestea, așa cum a fost scrisă de mămică.

”Am născut o minune de băiețel care cântărea 4,130 kg în anul 2019. Pentru mine, nașterea a fost ceva foarte greu, care mă sperie și acum. Pe toată perioada sarcinii am mers la controale la un cabinet privat, controale care m-au costat 1.000 de euro! Intrasem în săptămâna 41, dar băiețelul meu nu voia să vină, așa că m-am dus la un control. Doctorul a hotărât să merg luni dimineață, în data de 1 iulie, pentru a-mi induce nașterea.

Zis și făcut, luni eram pregătită, cu bagaje, cu soțul și cu mama. Am ajuns în spital la ora 8 dimineața, mi-au făcut actele pentru internare, iar după ora 9 m-a chemat doctorul, mi-a făcut o ecografie și a zis că e totul în regulă pentru a putea naște natural. Mi-a introdus medicamentul pentru a stimula contracțiile, după care a zis să așteptăm să înceapă contracțiile pentru a începe dilatarea. M-a asigurat că până seara o să ne ținem bebelușul în brațe.

Aveam buzele pline de sânge

Am mers în salon cu mama, soțul și o prietenă. Într-o oră au început contracțiile. Ușoare, apoi din ce în ce mai puternice. Țipam de dureri. Mi-au pus aparatură pe burtă pentru a măsura intensitatea contractiilor și a vedea bătăile inimii bebelușului.

În jurul orei prânzului, doctorul a plecat și a lăsat o doctoriță care urma să mă asiste la naștere. Au trecut ore, în care efectiv simțeam că mor. Mama și soțul mă țineau de mână, buzele îmi erau pline de sânge de la durere că le tot mușcam. A venit seara și eu nu mai nășteam. Îi ziceam doctoriței că nu mai pot, iar ea zicea că trebuie să mai așteptăm, că am dilatație abia 5. Mai era un doctor care venea și spunea că nu crede că reușesc să nasc natural. Dar doctorița se încăpățâna și mă lasă să mă chinui, comportându-se foarte urat cu mine.

Pe la miezul nopții, a venit și mi-a rupt apa. A tras de mine în toate părțile, zicandu-mi că e din vina mea, că nu vreau să nasc. Eram dilatată 7. Celălalt doctor i-a zis atunci că nu am cum să nasc natural, că sunt prea strâmtă.

”Ori moare mama, ori copilul”

Spre dimineață, în jurul orei 4, m-au dus în sala de nașteri. Acolo s-a urcat peste mine, m-a apăsat cu coatele pe burtă, spunând că o să iasă copilul, pentru că i se vedea părul. De fapt, părul i se tot vedea de pe la ora 9 seara, când toate gravidele care veneau nășteau, dar eu nu mai reușeam. I-a spus celuilalt doctor să mă taie că nasc, dar a făcut-o degeaba.

După ceva timp, celălalt doctor, căruia îi mulțumesc, i-a zis doctoriței că el nu mai continuă, că trebuie să mă bage în cezariană că altfel o să pățesc ceva rău: ori moare bebele, ori eu. După care, ea a zis că își asumă răspunderea pentru tot, fără să recunoască că a greșit.

A dat telefoane și a chemat de urgență chirurgi, anesteziști, care alergau sau veneau cu lifturile. Văzându-i, soțul și-a dat seama că ceva nu e în regulă, dar pe el și pe mama nu-i anunța nimeni nimic. Doctorița a venit la mine cu foarte multe acte să le semnez. Am întrebat-o ce anume semnez și i-am spus că vreau să vină soțul, însă mi-a zis răstit, trăgându-mă de mână, că dacă nu semnez îmi moare copilul, că a rămas blocat. Am semnat repede tot, fără să citesc. Mi-au făcut injecția în coloană.

Nu mai era timp să prindă anestezia

Doctorul, căruia îi mulțumesc, m-a ținut în brațe, spunându-mi că mai e puțin și gata, scap. Nu au mai așteptat să și facă efectul anestezia, spunând că trebuie scos de urgență bebelușul.

Am simțit tăietura și am țipat cu ultimele puteri, de m-au auzit soțul și mama de pe hol, de la trei încăperi distanță. La ora 6 și 15 min dimineața au scos copilul, dar nu l-am auzit plângând. Doctorul chelios, cum îi spun eu, le-a zis să-mi arate bebelușul. Când l-am văzut, a început să plângă și el și eu. L-au luat, l-au spălat și i l-au dat soțului să meargă cu el în salon. Acolo, bebelușul stă în salon cu mama. După care m-au cusut în ambele părți (pentru că eu am avut parte de 2 nașteri) și m-au dus și pe mine. Soțul, disperat, mă întreba dacă sunt bine, plângând. Nu am putut să mă ridic din pat. Mama mă spala, mă schimba. Când m-am ridicat să merg la baie a două zi, cu soțul, am leșinat nu-mi mai aduc aminte decât că m-am trezit cu doctorii pe lângă mine.

Nu aveam cum să nasc natural un copil așa mare

Doctorița a trecut pe foaie că am născut în parametri normali, prin cezariană. Când veneau asistentele mă verificau doar la cezariană, până și-a dat mama seama și le-a zis. Când le-a zis mama, au zis că doar nu am născut de două ori, dar când a văzut una dintre asistente a doua tăietură a zis că m-au tăiat ca pe un animal. Vuia spitalul de cazul meu. Doctorii își dădeau coate și spuneau că nu aveam cum să nasc un copil așa mare pe cale naturală nici dacă mă dilatam, că doctoriță cu pricina a mai avut un caz de genul acesta, tot cu o româncă, dar care nu s-a terminat prea bine. Îi ziceau micul uriaș, că nu arăta ca un nou născut, parcă avea 2 lunițe. O frumusețe de copil.

Au vrut să mă externeze după 6 zile, dar eu nici nu mă puteam ridica. Prin intervenția doctorului chelios am mai stat 3 zile. După 8 zile m-au externat și am fost dusă la mașină cu căruciorul de soțul meu. Ajunsă acasă, am mai zăcut o săptămână, pentru că mi se infectase partea de jos. Mama s-a dus la farmacie și mi-a luat medicamente și m-a tratat acasă. Soțul lucra de dimineața până seara, că erau foarte multe cheltuieli. Am alăptat bebelușul exclusiv și continui și acum, are 4 luni și o săptămâna.

Am avut multe coșmaruri cu doctorița care m-a nenorocit, dar îi mulțumesc lui Dumnezeu că suntem bine și mamei că mi-a stat alături și mi-a suportat toate plângerile și nervii posibili. Asta e povestea mea, o mămică ce a suportat toate durerile nașterii naturale și rasismul doctoriței, dar care, în final, a născut prin cezariană un bebeluș perfect sănătos.”

Cum a fost naşterea ta? Ai născut natural sau prin cezariană? A fost momentul naşterii aşa cum ai visat tu sau ai rămas cu amintiri triste? Povesteşte-ne cum a decurs momentul în care puiul tău a venit pe lume, în aproximativ 1000 de cuvinte, trimite-ne textul tău la adresa [email protected], cu titlul POVESTE DE NAȘTERE şi, dacă este selectat, va apărea la această rubrică. Dacă ai şi câteva fotografii din maternitate sau din primele voastre zile împreună, ne-am bucura tare să le vedem şi să le publicăm odată cu articolul! Mulţumim!


Pentru că ne dorim să îți oferim materiale și experiențe care să îți îmbogătească viața de părinte, am creat un scurt chestionar care să ne ajute în acest sens. Completarea lui poate dura până la 8 minute. Și pentru că apreciem fiecare minut pe care ni-l acorzi, punem la bătaie 30 de cărți de parenting. La sfârșitul chestionarului lasă-ne adresa ta pentru a te înscrie automat în tombolă!

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație ()