”Dacă naști acum, copilul va muri!”

Din seria de povești de naștere pe care le primim la [email protected], astăzi vă invităm să citiți experiența lui Carmen Mihai, care a născut prematur, la Spitalul Județean din Constanța. Cititoarea noastră a ținut să-și împărtășească povestea pentru a arăta că nașterile la stat pot fi experiențe pozitive, chiar și în situații limită, atâta timp cât medicii care se ocupă de pacienți sunt profesioniști și empatici. În acest caz este vorba despre acceași maternitate în care s-a încercat salvarea mamei care a ajuns cu ruptură uterină după ce a născut la un spital privat din Constanța. 

”Mi-am făcut curaj să vă povestesc despre experiența nașterii mele la Spitalul Județean din Constanța. Eu fiind din București, de 3 ani căsătorită aici, am auzit doar păreri negative despre acest spital. Recunosc că am refuzat din start să nasc aici, însă destinul a făcut să am norocul să ajung aici.

”Dacă naști acum, copilul va muri”

Sarcina mi-a urmărit-o un medic din mediul privat, însă activează și la Spitalul din Mangalia. Am avut o sarcină cu probleme încă din ziua în care a ieșit testul pozitiv. Cu hemoragii, 6 internări, tratament, cerclaj…ajung în ziua de 24 oct 2016 la medicul ce-mi urmarea sarcina, la Mangalia, pentru că mă durea ușor spatele. Mă vede la ecograf, îmi spune că sunt foarte bine, îmi face un calmant și adorm. Pe la 10 seara încep să am contracții din 5 în 5 minute (mă durea doar spatele), sun medicul și îmi spune “tu ai contracții pentru că te agiți, dacă naști acum, copilul tău nu va trăi”. Aveam 32 de săptămâni.

Între timp, durerile erau atât de mari că mi-am rupt tricoul involuntar. După această convorbire, îi închid telefonul și plec pe semnătură, însoțită de soțul meu, la Spitalul Județean. Pe drum, dădeam cu pumnii în bord și urlam “eu mor, nu mai pot”, timp în care stăteam ghemuită la picioare, nu puteam să stau pe scaun. Ajungem la spital, mă dau jos în picioarele goale și mergeam fără să am o direcție clară. Din spate, simt 2 mâini care mă așază într-un căruț și mă duc în cabinet.

O naștere în 20 de minute

Mi se spune că mai am puțin și nasc. Iar în căruț. Infirmiera urla cât putea “pregătiți sala de nașteri” și alerga cu mine de nu putea soțul să o prindă. La scurt timp, mie mi s-a tăiat filmul. M-am trezit din nou când cineva îmi punea o perfuzie și doamna doctor (rezidentă) îmi spune “aveți dilatație 10, s-a rupt cerclajul, dacă mai dura 5 minute vă rupea colul”.

Am împins de 2 ori și am născut. Erau 2 medici, 2 moașe și 4 asistente…nu știau ce să-mi facă mai repede. Am născut un băiețel de 1800g și 42 cm. Din clipa în care am ajuns la spital și până am născut a durat 20 de minute. După naștere îmi tremura corpul, aveam senzația că o să cad de pe masă, mi s-a spus că e șocul corpului.

Copilul a primit nota 4 naștere

Băiatul n-a plâns imediat. Știam că nu respiră, a avut nota 4 și după 10 minute, 7. După câteva ore, pentru că între timp m-au sedat, am făcut un șoc. Am fost să văd copilul, doamna doctor neonatolog mi-a vorbit atât de calm, de frumos, m-a liniștit, mi-a explicat ce înseamnă prematuritatea și la ce să mă aștept. Erau asistente care plângeau cu mine și în același timp mă încurajau.

Ulterior, băiatul a fost transferat la Polizu, unde am avut parte de o echipa medicală la fel de bună. Doamna doctor șef de secție de la neonatologie a stat o oră de vorbă cu mine până am reușit să mă liniștesc. Copilul meu trăiește și eu sunt bine datorită acestor medici. Și toate astea, fără niciun ban. Am vrut să vă povestesc, pentru că merită toată aprecierea. Le mulțumesc și îi voi mulțumi lui Dumnezeu toată viața pentru că mi-a trimis acești oameni profesioniști. Să le dea Dumnezeu sănătate!

A fost o experiență traumatizantă, dar am avut marele noroc de a întâlni medici cu suflet și profesioniști”.

Cum a fost naşterea ta? Ai născut natural sau prin cezariană? A fost momentul naşterii aşa cum ai visat tu sau ai rămas cu amintiri triste? Povestește-ne cum a decurs momentul în care puiul tău a venit pe lume, în aproximativ 1000 de cuvinte, trimite-ne textul tău la adresa [email protected], şi, dacă este selectat, va apărea la această rubrică, Poveşti de naştere. Dacă ai şi câteva fotografii din maternitate sau din primele voastre zile împreună, ne-am bucura tare să le vedem şi să le publicăm odată cu articolul! Mulțumim!

Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație