Sarcina molară, mai frecventă după 35 de ani. Simptome, cauze și complicații

Ramona Dinescu
test de sarcina cuplu

Sarcina molară, cunoscută și sub denumirea de mola hidatiforma, este o complicație rară a sarcinii caracterizată prin creșterea anormală a  trofoblastelor, celulele care se dezvoltă în mod normal în placentă.

Există două tipuri de sarcini molare: sarcina molară completă și sarcina molară parțială.

În cazul sarcinii molare complete, țesutul placentar este anormal, umflat și pare să formeze chisturi umplute cu lichid. Nu există nici o formațiune de țesut fetal.

În cazul sarcinii molare parțiale, poate exista țesut placentar normal și formațiuni anormale ce formează țesut placentar. În acest caz pot exista formațiuni fetale, însă fătul nu poate supraviețui iar sarcina se termină cu un avort spontan în primele săptămâni de sarcină.

O sarcină molară, este de părere Dr. Ruxandra Dumitrescu, medic primar obstetrică ginecologie, poate avea serioase complicații, inclusiv o formă rară de cancer, motiv pentru care necesită tratament imediat.

Cum se manifestă sarcina molară?

Sarcina molară poate părea ca o sarcină normală la început, însă, de cele mai multe ori, apar inevitabil aceleași semne și simptome, inclusiv:

–               Sângerări vaginale de culoare maro închis până la roșu aprins, în primul trimestru de sarcină

–               Greață și vărsături severe

–               Uneori scurgeri vaginale de forma unor chisturi de mărimea boabelor de struguri

–               Presiune sau durere în zona pelviană

Dacă experimentezi vreunul dintre aceste semne și simptome ale unei sarcini molare, consultă un medic, de preferat un medic ginecolog. Acesta poate detecta și ale semne ale unei sarcini molare precum:

–               Creștere uterină rapidă – uterul este prea mare pentru acest stadiu al sarcinii

–               Presiune arterială crescută

–               Preeclampsie – afecțiune care cauzează tensiune arterială mare după vârsta de 20 de săptămâni a sarcinii

–               Chisturi ovariene

–               Anemie

–               Hipertiroidism

Din ce cauză apare sarcina molară?

O sarcină molară este cauzată de o fertilizare anormală a ovulului. Corpul uman, în mod normal, conține 23 de perechi de cromozomi. Câte un cromozom al fiecărei perechi vine de la tată, iar celălalt provine de la mamă.

În cazul unei sarcini molare complete, un ovul gol este fertilizat de unul sau doi spermatozoizi și tot materialul genetic este de la tată. În această situație, cromozomii din ovulul matern se pierd sau sunt inactivi, iar cromozomii de la tată sunt duplicați.

În cazul unei sarcini molare parțiale sau incomplete, cromozomii mamei rămân, dar tatăl furnizează două seturi de cromozomi. Ca rezultat, embrionul are 69 de cromozomi în loc de 46. Acest lucru se întâmplă cel mai adesea când doi spermatozoizi fecundează un ovul, iar rezultatul este o extra copie a materialului genetic al tatălui.

Factorii de risc ai unei sarcini molare

Aproximativ 1 la 1.000 de sarcini este diagnosticată ca fiind sarcină molară. Anumiți factori sunt asociați cu diagnosticul de sarcină molară, printre ei numărându-se și:

–               Vârsta mamei. O sarcină molară poate apărea mai degrabă la o femeie peste 35 de ani, decât la o femeie de 20 de ani.

–               Sarcini molare în antecedente. Dacă ai avut deja o sarcină molară, ești mai predispusă către un nou astfel de diagnostic. Repetarea unei sarcini molare se întâmplă, în medie, o dată la 100 de sarcini.

La ce complicații poate duce o sarcină molară?

După ce o sarcină molară a fost înlăturată, țesutul molar rămâne și continuă să crească.  Această situație poartă denumirea de neoplazia trofoblastică gestațională și apare la aproximativ 15-20% dintre sarcinile molare complete și în cazul a 5% dintre sarcinile molare parțiale.

Un semn al acestei complicații este nivelul mare de HCG, după înlăturarea sarcinii molare. În unele cazuri, mola hidratiformă penetrează adânc în mijlocul peretelui uterin, ceea ce cauzează sângerări vaginale.

În cele mai multe cazuri neoplazia trofoblastică gestațională se tratează cu succes, însă, cel mai adesea, cu chimioterapie. O altă opțiune de tratament este histerectomia.

Rareori, o formă canceroasă a neoplaziei trofoblastică gestațională, cunoscută sub denumirea de Choriocarcinoma, se tratează cu succes cu medicamente pentru cancer. O sarcină molară completă e mai predispusă spre această complicație decât una parțială.

Modalități de prevenție

Dacă ai avut o sarcină molară, vorbește cu medicul înainte de a încerca din nou să rămâi însărcinată. Într-o astfel de situație se recomandă să aștepți între 6 luni și un an. Riscul de recurență este scăzut, dar mai mare decât în cazul unei femei care nu a suferit de acest diagnostic.

De asemenea, se poate să ți se recomande anumite teste genetice pentru diagnosticarea unei sarcini molare.

 

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa