„Am avut nevoie de transfuzie de sânge la naștere, cu o grupă rară. M-am simțit vinovată că nu am donat niciodată”

Transfuzie de sânge la naștere. Complicațiile nașterii duc în unele situații inclusiv la folosirea de sânge pentru ca proaspetele mămici să se poată recupera după ce nasc. Este și cazul de mai jos, în care s-a impus folosirea de sânge dintr-o grupă de sânge foarte rare. Mămică în cauză, Carmen Mateescu, povestește cum a decurs venirea pe lume a băiețelului ei ca și îngrijirea post-natală care a impus transfuzii de sânge.

„De când am rămas însărcinată, cu acordul medicului și bineînțeles dacă nu ar fi fost probleme, voiam să nasc natural.

Începând cu săptămâna 38 începusem să am emoții la gândul că bebelușul nostru va apărea în viețile noastre din clipă în clipă. Am ajuns în săptămâna 40 și el nu dădea niciun semn că ar vrea să vină pe lume.

Din cauza termenului depășit, am luat decizia, împreună cu doctorul meu, de a mă internă pentru monitorizarea bătăilor inimii bebelușului, deoarece la ultimul control, lichidul amniotic scăzuse semnificativ, ceea ce îi putea genera stres fetal.

După alte 3 zile de așteptare, emoții și dezamăgire, deoarece toate mămicile internate în același salon cu mine nășteau, a trebuit să fac cezariană de urgență, pentru că bătăile inimii bebelușului erau din ce în ce mai scăzute.

Transfuzie de sânge la naștere. Am sângerat mai mult decât ar fi fost normal

Aveam niște emoții îngrozitoare, pulsul meu o luase razna iar gândul îmi era numai la băiețelul meu perfect cu care aveam să mă întâlnesc din clipă în clipă.

La 18:37, într-o ploioasă marți, a venit el, minunea noastră de copil de 3.100 g, 53 cm și perfect sănătos.

Din păcate, din cauza unor varice formate pe placentă în ultimul trimestru de sarcina, am sângerat mai mult decât la o cezariană obișnuită, ceea ce a făcut să primesc perfuzii cu fier și o unitate de sânge, pentru a mă pune pe picioare.

O grupă rară de sânge

Nu voi uită niciodată imaginea pungii de sânge agățată pe suport pe care scria BIII negativ.

Punga a ajuns puțin mai greu la mine pentru că este o grupa rară. Nu am donat niciodată sânge și asta mă făcea să mă simt vinovată, de aceea îmi propusesem în acel moment că voi dona și eu după ce voi termină tratamentul de fier de 3 luni.

Operația în sine nu mi-a făcut probleme, am avut doar frisoane puternice din cauza sângelui pierdut dar m-am ridicat repede din pat, motivată să îmi strâng copilul la piept.
Cu tot ce s-a întâmplat, mi-am luat copilul în brațe și l-am alăptat din prima clipă de când mi l-au adus în salon.

Îți recomandăm să afli mai multe despre provocările vieții de mămică citind două cărți de referință despre alăptare și îngrijirea bebelușului, scrise de Dr. Jack Newman, respectiv Dr. William Sears. Îți propunem pachetul la preț special ”La început de drum”. Detalii AICI.

Un spital de stat foarte bine organizat

Am născut la un spital de stat din București și nu regret nicio clipă, personalul a fost amabil, am avut rezervă de două persoane în care am putut stă cu un membru al familiei și am fost ajutată când am avut nevoie.

Doctorii și-au făcut ireproșabil meseria și au avut grijă că eu și bebe să fim sănătoși.
Au trecut 3 luni de atunci și nu credeam niciodată că poți iubi ceva sau pe cineva atât de mult.

Am sprijinul total al soțului meu de care sunt foarte mândră că se implică atât de mult în creșterea lui și îi mulțumesc lui Dumnezeu în fiecare zi că suntem sănătoși”.

Cum a fost naşterea ta? Ai născut natural sau prin cezariană? A fost momentul naşterii aşa cum ai visat tu sau ai rămas cu amintiri triste? Povesteşte-ne cum a decurs momentul în care puiul tău a venit pe lume, în cel mult 1.000 de cuvinte, trimite-ne textul tău la adresa [email protected], cu titlul POVESTE DE NAȘTERE şi, dacă este selectat, va apărea la această rubrică. Dacă ai şi câteva fotografii din maternitate sau din primele voastre zile împreună, ne-am bucura tare să le vedem şi să le publicăm odată cu articolul! Mulţumim!

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație ()