Andreea Esca, soțul și baiatul lor au coronavirus. Soțul este în starea cea mai gravă si i s-a facut transfuzie de plasmă

Andreea Esca si familia
Băiatul Andreei Esca și soțul ei au fost internați initial în același salon la Spitalul ”Victor Babeș”.

Soțul Andreei Esca este internat la Spitalul de Boli Infecțioase “Victor Babeș” din București si i s-a facut tratament cu plasmă pentru a depăși momentele critice. Atât Andreea Esca, cât și soțul, Alexandre Eram, și băiatul lor adolescent, au fost depistați cu COVID-19. Fiica prezentatoarei, care nu locuiește cu ea, nu are însă virusul. 

Andreea Esca a povestit intr un interviu difuzat de Știrile Pro TV, în data de 20 iulie 2020, cum s-a ajuns la situația ca atât ea, cât și copilul și soțul ei să fie diagnosticați cu COVID 19.

„Am fost bolnavă de Covid-19, atât eu, cât și soțul meu și unul dintre copii, și mulțumită lui Dumnezeu și medicilor extraordinari, alături de care am trecut în această perioadă nefericită, suntem bine și avem un rezultat negativ astăzi, toți 3. Jurnalista i-a povestit lui Cormin Stan cum a început să trăiască toate această situație, după ce lucrurile au început să devină … ”ciudate”.

Cosmin Stan: Cum a debutat boala la tine, Andreea?

Andreea Esca: ”Lucrurile au fost foarte ciudate, nu știu dacă neapărat complicate, dar niciodată nu te aștepti să ți se întâmple ție, oricum ar fi, și primul care s-a îmbolnăvit în familia noastră a fost soțul meu. Avea de 2 zile febră foarte mare, pe care inițial am asociat-o cu o problemă mai mult gastrică. Ne-am gândit că poate are o enterocolită sau, cine știe, chiar o toxinfecție alimentară, pentru că el de obicei atunci când avea orice fel de probleme cu stomacul făcea și febră.Numai că mi s-a părut ciudat că era aproape a 3-a zi în care făcea febră și era febră foarte mare, aproape de 40 de grade. De obicei, când pățea așa ceva, se întâmpla o singură noapte în care avea, nu știu, febră 38, și a doua zi era în regulă. Atunci ne-am impacientat și am chemat salvarea. Ne-am făcut testul de coronavirus. El a ieșit pozitiv, eu am ieșit negativ. Bineînțeles că imediat a fost dus la spital. Eu, bineînțeles că am hotărât, chiar dacă aveam un rezultat negativ, pentru că avusesem contact cu cineva care avusese un rezultat pozitiv, să rămân în izolare pentru 14 zile și să-i fac testul și băiatului nostru care locuiește cu noi.

Andreea Esca, sotul si copiii
Andreea Esca, sotul si copiii, la o filmare

Un bărbat care nu fumează și nu are boli cronice, la Terapie Intensivă

”Avem în minte acest lucru, că forma gravă a bolii o fac doar acei oameni care au niște boli cronice, care au alte probleme anterioare, care, nu știu, sunt supraponderali și așa mai departe. Ei bine, iată că Alex, care este un bărbat de 50 de ani, fără niciun fel de boală cronică, un om care nu fumează, face sport, duce o viață foarte ordonată, nu face niciun fel de exces, iată că a făcut cea mai gravă formă dintre noi trei. Și m-am trezit, pentru că eram încă acasă, în momentul în care fiul meu mi-a dat telefon într-o dimineață și mi-a spus: mama, să știi că pe tata l-au dus la terapie intensivă.

Și în momentul ăla pur și simplu s-a dărâmat cerul peste mine. Pur și simplu nu înțelegeam, nu-mi venea să cred. Simțeam că leșin și că trebuie să ajung repede undeva să-mi revin, pentru că nu înțelegeam cum a putut să cedeze organismul unui om atât de puternic. Și el este un om puternic nu numai fizic, dar și psihic. Este un om care face toate sporturile extreme din lume, care nu se sperie de nimic, căruia nu îi e frică de nimic. Și tocmai el să pățească atât de rău. Adică plămânii lui au fost extrem de afectați într-un timp extrem de scurt.

„Cred că așa arată iadul”

Organismul a reacționat violent într-un timp extrem de scurt și foarte repede a ajuns la terapie intensivă, unde a stat foarte multe zile, unde a avut nevoie de ventilație mecanică non-invazivă. A ajuns dintr-un om extrem de puternic și de sănătos, îmi spunea, atât cât mai putea să vorbească, până când a avut acea mască, practic nu mai ai cum să vorbești, dar atâta timp cât a putut să vorbească și să comunicăm, îmi spunea tot timpul nu mai pot, nu mai pot, este groaznic, cred că așa arată iadul. Nu mai pot. Aveam senzația că văd un film îngrozitor și îmi doream doar să se termine, să mă trezesc și să-mi spună cineva că nu a fost adevărat. Numai că, din păcate, situația se agrava.

Transfuzia salvatoare

La un moment dat mi-a scris Alex un mesaj, pentru că nu mai putea să vorbească, și mi-a spus: nu știu ce să fac, mă simt rău, din ce în ce mai rău și mi se propune să fac această transfuzie cu plasmă de la bolnavi, pentru că altfel va fi mult mai rău. Sigur că avea dubiile lui, pentru că e vorba de o transfuzie și te gândești la tot felul de lucruri, însă am spus da, da, spune da și hai să facem asta pentru că lucrurile se văd că nu merg înspre bine. Ceea ce s-a și întâmplat și am făcut foarte bine că am făcut această alegere, pentru că a început să i se îmbunătățească considerabil starea de sănătate.” – a mai spus Andreea Esca la Pro TV.

Primul donator de plasmă din România a fost un medic

Ce înseamnă mai exact trasfuzia de plasmă și când se recomandă?

Prima recoltare de plasmă din România a avut loc pe 28 aprilie 2020, la Centrul de Transfuzii Sanguine București. Donatorul, un medic din linia întâi, a fost infectat cu virusul SARS-CoV-2 chiar în unitatea medicală în care trata pacienți – Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din București. De atunci și până la data publicării acestui articol, doar câteva zeci de români vindecați de COVID-19 au venit să doneze plasmă la centrul din Capitală. Un număr foarte mic pentru nevoia de plasmă din spitalele COVID, spune dr. Doina Goșa, directorul Centrului de Transfuzie Sanguină București, care face un apel la bolnavii vindecați să doneze pentru a salva vieți, potrivit SmartLiving.ro

Procedura de recoltare a plasmei se numește plasmafereză, iar donarea este posibilă cu ajutorul unor aparate speciale. Până de curând, în centrele de transfuzie din România, plasma era separată de restul componentelor sangvine după ce voluntarii donau sânge. Echipamentele moderne fac această separare chiar în timpul donării, ceea ce aduce un mare avantaj: voluntarii pot reveni pentru o nouă donare de plasmă la un interval de numai două săptămâni. Donatorii de sânge nu pot reveni mai devreme de două luni de la recoltarea anterioară, pentru că atât durează până se refac elementele sangvine.

Un om de afaceri român a donat Ministerului Sănătății 4 aparate moderne de acest fel și a împrumutat alte 14, care au fost distribuite în orașele unde există centre de transfuzie. Dacă în cele mai multe centre, echipamentele au fost puse deja în funcțiune și există deja donatori, nu același lucru s-a întâmplat la Timișoara, Suceava și Piatra-Neamț.

Plasma cu anticorpi nu acționează ca un vaccin

Când ne infectăm cu un virus, sistemul nostru imunitar produce anticorpi care ne ajută să luptăm cu boala. Acești anticorpi se găsesc în plasmă, partea lichidă a sângelui care însumează 55% din volumul lui. Ea are în compoziție și alte elemente, precum apă, săruri minerale, enzime, glucide, lipide, proteine. Rolul principal al plasmei este de a transporta nutrienți, hormoni și proteine către țesuturi și organe, prin intermediul sistemului circulator. Tot cu ajutorul ei, pot circula prin corp elementele sanguine (globule albe, roșii etc.). De asemenea, plasma face posibilă eliminarea din organism a reziduurilor generate de celule în timpul activității acestora.

Plasma bogată în anticorpi, numită plasmă convalescentă, poate fi recoltată de la bolnavii care s-au vindecat și au format acest sistem de apărare împotriva bolii virale. Când este separată de sânge, ea are o culoare gălbuie, potrivit site-ului specializat în probleme medicale SmartLiving.ro.

Plasma grăbește vindecarea

După ce a fost colectată, plasma cu anticorpi poate fi transfuzată unui bolnav care încă luptă cu virusul. Anticorpii pe care îi primește acționează ca un medicament care distruge virusul. În acest mod, procesul de vindecare este accelerat și bolnavul are șanse mai mari de recuperare. Foarte important de știut este că plasma convalescentă nu funcționează ca un vaccin. Prin transfuzii de plasmă, bolnavii primesc un „ajutor” în lupta cu boala – anticorpi deja creați de organismul unui bolnav care a învins deja infecția. Ei nu stimulează producția de anticorpi proprii, fiind doar o „armă” împotriva infecției până când bolnavul va avea anticorpii săi. Terapia cu plasmă nu oferă o imunitate activă, cum o fac vaccinurile. Prin vaccinare, se inoculează un virus inofensiv care învață sistemul imunitar să-l recunoască și să producă anticorpi în cazul în care va fi infectat, pe viitor.

Pentru COVID-19, plasma convalescentă se folosește acum în transfuzii, dar ea poate fi și materie primă pentru medicamente specifice împotriva bolii – imunoglobuline. Compania bio-farmaceutică Takeda și CLS Behring, împreună cu alte patru companii au format o alianță pentru a dezvolta un tratament derivat din plasmă împotriva virusului COVID-19. Dezvoltarea acestui tip de medicament necesită însă donații de cantități mari de plasmă de la bolnavii care s-au recuperat.

Tratamentul cu plasmă nu este o idee nouă în medicină. De mai bine de un secol, el a fost folosit cu succes în tratarea multor boli și era o alternativă teraputică importantă înainte de apariția antibioticelor și a vaccinurilor. Bacteriologiul german Emil von Behring l-a aplicat, în 1890, pentru combaterea difteriei, o infecție bacteriană fatală mai ales pentru copii. Pentru descoperirea lui, savantul a primit Premiul Nobel în 1901 și a rămas cunoscut în istorie ca „salvatorul copiilor”, potrivit SmartLiving.ro.

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație ()