Copiii aflați în grija statului român sunt mai predispuși să fie diagnosticați cu Tulburare Hiperactivă cu Deficit de Atenție (ADHD) decât cei aflați în grija familiilor. Riscul este de 15 ori mai mari și vine din faptul că li se dau medicamente fără ca acestea să fie cu adevărat necesare.
Autoritățile din România nu au o statistică exactă a persoanelor diagnosticate cu ADHD, potrivit unei anchete realizate de publicația Balkan Insight. Totuși, un expert în sănătate pubică a analizat datele provenite de la Centrul Român pentru Sănătate Mintală și a concluzionat că, în cazul populației generale, procentul ar ajunge la 2%. Când vine vorba despre copiii vulnerabili care trăiesc în centre de plasament se ajunge la 8%. Aceiași experți cred că diagnosticul este pus după ureche pentru a se justifica administrarea de tratamente prin care să se controleze comportamentul copiilor.
Ancheta jurnalistică o citează pe Diana Stănculeanu care a fost terapeut și manager în cadrul Organizației Salvați Copiii până în noiembrie 2018 și care a văzut mii de copii instituționalizați. Aceasta a spus că „Sindromul ADHD este greșit diagnosticat în cazul acestor copii. 70% dintre copiii care vin la noi diagnosticați cu ADHD nu au această tulburare.”
Medicamente care limitează capacitatea copiilor de a se exprima
Îngrijorarea este justificată mai cu seamă că recent un medic din București a ajuns în atenția autorităților pentru că prescria medicamente ”care să limiteze capacitatea copiilor de a se purta sau exprima și pentru a le fi mai ușor asistenților sociali să îi supravegheze”, potrivit unui ordin de arestare citat de Balkan Insight.
Ramona Gheorghe, medicul care tratata copiii din din sistemul de stat din subordinea Direcției pentru Asistență Socială și Protecție Socială din Sectorul 1, le prescria copiilor medicamente mult prea multe în lipsa unei examinări efective. Autoritățile s-au autosesizat pentru că în sectorul 1 din București 16,3% din copiii instituționalizați aveau diagnostic de ADHD.
Monica Safer, psihiatru pediatru în cadrul Spitalului Victor Gomoiu din București, a spus pentru publicația citată că ”angajații din sistemul de stat au apelat la cel puțin un medic care le-a prescris în mod constant medicamente psihoactive care să îi ajute să se descurce mai ușor cu ei.”
Jurnaliștii de la Balkan Insight au mers la Autoritatea Națională pentru Drepturile Copiilor și Adopții pentru a clarifica situația, iar răspunsul obținut a fost că ei nu pot interfera cu actul medical.
Copil adoptat descoperit cu fals ADHD
Ancheta este susținută de cazul unui copil adoptat cu a cărui mamă au vorbit sub protecția anonimatului. Băiatul avea 5 ani când a fost diagnosticat cu ADHD, în 2014. De un an era îngrijit de o asistentă maternală, undeva într-un oraș din sud-estul României. La acel moment copilul este mai agitat și avea probleme de vorbire. Acesta este și motivul pentru care a fost dus la un psiholog care i-a scris la diagnostic ”nevoie de afecțiune și de siguranță emoțională”. Cu toate acestea i-a prescris carbamazepină, un medicament care este folosit pentru controlarea emoțiilor și a stărilor de spirit. Odată cu trecerea timpului i-au fost introduse și alte substanțe în tratament unele dintre ele specifice pentru ADHD.
În decembrie 2015 băiețelul a fost adoptat, iar mama lui l-a dus la mai mulți specialiști în psihiarie și neurologie. Recomandarea tuturor a fost să elimine în mod treptat tratamentul pentru că diagnosticul de ADHD ere pus total greșit, copilul fiind sănătos. Acum, după 4 ani, timp în care nu a mai primit niciun tratament, băiețelul știe să își exprime emoțiile și merge la școală la fel ca orice alt copil de vârsta lui. Mama lui spune că suferea de lipsă de iubire și că, spre diferență de alții, a avut noroc și a fost salvat.
Citiți mai jos două povești ale unor părinți care au adoptat copii cu nevoi speciale:
- ”Am adoptat un copil cu handicap accentuat! Lista copiilor greu adoptabili ascunde comori. Noi am găsit Luceafărul!”
- Mama care a avut curajul să adopte doi copii altfel: unul bolnav, altul rom
