Pentru mulți semeni aflați în așteptarea unui transplant, primirea unui organ este sinonimă cu speranța. Însă foarte puțini oameni se gândesc să devină donatori de organe în eventualitatea în care ar ajunge în moarte cerebrală.
În România, prelevările de organe se realizează în special de la pacienți decedați, după ce familiile acestora au înțeles că prin acest gest pot salva viețile unor bolnavi pentru care transplantul reprezintă a doua șansă la viață. O altă parte a donatorilor o reprezintă cei care au în familie un bolnav care are nevoie de un transplant.
“Situația este critică. În anul 2018, am avut 166 potențiali donatori aflați în moarte cerebrală, dintre care doar 55 au fost donatori reali. Restul, fie nu au fost viabili din punct de vedere medical, fie nu am primit acordul familiei pentru a face prelevarea”, a declarat Dr. Alexandra Anca Baculea, Director executiv Agenția Națională pentru Transplant.
Donator de organe prin acord notarial
Să te gândești la posibilitatea de a deveni donator de organe în eventualitatea în care ai ajunge în moarte cerebrală este un subiect tabu. Este ca un fel de testament, mai ales că procedura implică o vizită la notar. În alte țări te poți înregistra online ca donator sau îți poți declara intenția direct pe carnetul de șofer. În România însă este necesară o declarație notarială. Astfel, cel care alege să își doneze organele post-mortem trebuie să facă acest lucru printr-un act notarial de consimţământ pentru prelevare. Apoi se poate înscrie în Registrul naţional al donatorilor de organe, ţesuturi şi celule. De asemenea, persoana în cauză are dreptul de a reveni asupra deciziei de a fi donator ori de câte ori dorește.
Totuși, acest consimțământ nu cântărește prea mult dacă nu este lăsat în grija unei persoane de încredere. Asta pentru că, în eventualitatea unui astfel de incident nefericit, dacă documentul în cauză lipsește, tot la familie se ajunge. În cazul în care pacientul nu și-a exprimat acordul în timpul vieții, atunci prelevarea se face exclusiv cu consimţământul scris al familiei.
Prelevarea nu se poate face sub nici o formă dacă, în timpul vieţii, persoana decedată şi-a exprimat deja opţiunea împotriva donării, prin act de refuz al donării avizat de medicul de familie sau prin înscrierea în Registrul naţional al celor care refuză să doneze organe, ţesuturi şi celule.
De ce să devii donator de organe?
Numărul donatorilor de organe din România a scăzut față de anul 2017, arată Asociația Transplantaților din România, țara noastră aflându-se pe ultimul loc în Europa în această priv ință. În același timp, pe listele de așteptare pentru un transplant se adaugă din ce în ce mai multe nume.
“În prezent, transplantarea de organe este efectuată mult mai frecvent decât ne-am gândit. Dacă în trecut o astfel de intervenție era intens mediatizată, astăzi astfel de operații se realizează aproape zilnic. Au devenit proceduri obișnuite ale medicinei moderne. Eficiența lor crescută, dar și patologia din ce în ce mai diversă cu care ne confruntăm sunt doar câteva din motivele pentru care transplantul a devenit o alternativă terapeutică atât de des folosită”, spune Gheorghe Tache, președintele Asociației Transplantaților din România.
Motivele pentru care este indicat un transplant sunt în general afecțiuni cronice care duc la insuficienta funcționare a unui organ. Unele organe nu doar ca nu mai pot ține ritmul, dar devin chiar periculoase dacă nu mai își pot îndeplini funcțiile corespunzător. Este cazul rinichiului, care atunci când devine insuficient funcțional poate supune organismul unor stări toxice.
“Numărul celor aflați pe listele de așteptare pentru un transplant este foarte mare. De aceea, avem nevoie de o strategie reală prin care să creștem numărul donatorilor.”, adaugă Gheorghe Tache.
Cele mai frecvente cauze medicale pentru care trebuie realizat un transplant sunt:
- diabetul zaharat,
- ciroza hepatică,
- boala coronariană ischemică,
- hepatita C,
- fibroza chistică,
- boala pulmonară cronică obstructivă.