O fetița de 14 ani a născut de Ziua Copilului. În țara cu cele mai multe mame minore din UE, Parlamentul interzice educația sexuală în școli

mame minore

La Maternitatea din Botoșani 1 iunie a venit cu un dar mai altfel pentru o fetiță de numai 14 ani. Nu a primit vreo tabletă sau vreun parfum, ci un cadou pe viață: un băiețel, de 3.690 g. L-a născut prin cezariană și de-abia așteaptă ca tatăl, care are 22 ani, să vină să îi ia acasă și să își înceapă viața de familie. Fetița a devenit una dintre cele 34 de mame minore care au născut în oraș de la începutul anului.

Ca această adolescentă despre care relatează publicația Monitorul de Botoșani sunt multe în România. În 2019, în România au fost aproape 18.000 de mame minore. Dintre ele 674 au mai puțin de 15 ani. Sună banal, dar sunt chiar copii cu copii. Multe dintre ele nu sunt la prima naștere. Pe 3.657 le mai așteaptă un copil acasă, 673 sunt la a treia naștere, 63 la a patra, 7 la a cincea naștere, iar una se află chiar la a șasea naștere.

Toate mamele minore și-au luat copiii acasă, unde vor fi crescuți de bunici

Potrivit organizației Salvați Copiii, aceste mame minore provin din mediul rural, iar copiii lor sunt extrem de vulnerabili social, medical. În multe cazuri sunt despre nașteri premature sau sarcini care nu au fost monitorizate medical. Doar la Maternitatea din Botoșani s-au născut anul acesta 35 de copii ai căror mame nu au împlinit 18 ani, iar două dintre ele mai au acasă câte un copil.

Potrivit autorităților din Botoșani, toate fetele care au devenit mame și-au luat copiii acasă, fără să fie nevoie de intervenția statului în creșterea lor. În cele mai multe cazuri bunicii au fost cei care au preluat această sarcină.

Una dintre principalele cauze ale faptului că suntem pe primul loc în Europa la copiii născuți de mame minore este lipsa educației sexuale în școli. Nu doar cea de acum, ci și faptul că nici adulții din viața acestor copile nu au avut parte de informații în acest sens și acum fie nu știu ce să le explice, fie le este rușine să vorbească despre un subiect rămas tabu.

Mame minore. Adolesceții români își încep viața sexuală înainte de 16 ani

Potrivit unui studiu realizat în 2015 de UNICEF, vârsta medie pentru începerea vieții sexuale în România este de 14-15 ani pentru băieți și 15-16 ani pentru fete. De cele mai multe ori, primul contact sexual este neplanificat, având loc la petreceri şi pe fondul consumului de alcool.

„Nu există neapărat reguli clar stabilite cu privire la momentul în care adolescenții ar trebui să întrețină relații sexuale”, spune psihiatrul Dr. Alan Ravitz. „Dar, există o serie de motive pentru care NU ar trebui să aibă astfel de relații: nu ar trebui să facă sex pentru că vor ca cineva să îi placă, nu ar trebui să facă sex pentru că se simt constrânși să facă sex, nu ar trebui să facă sex pentru că râd colegii de ei și nici pentru că au pus vreun pariu că o pot face”.

Educația sexuală devine educație sanitară și doar dacă părintele e de acord

Între timp, în România a fost adoptată o lege prin care se aprobă predarea de ore de educație sanitară, care va include și educația sexuală. La aceste ore elevii vor participa doar dacă părintele își dă acordul scris că este de acord.

”Educaţia sexuală a fost introdusă în şcoli pentru prima dată în 1955 în Suedia, care a fost urmată, în anii ‘70-’80, de mai multe ţări din vestul Europei. În anii ‘90 şi 2000 s-au alăturat şi ţări ca Franţa, Regatul Unit şi apoi Portugalia sau, mai aproape de noi, Ucraina şi Estonia.

În prezent, în cele mai multe ţări din Uniunea Europeană, educaţia sexuală este obligatorie în şcoli, deşi diferă la nivel de calitate şi conţinut. Printre țările cu o experiență vastă în predarea educației sexuale se numără ţările nordice, Franţa şi Germania. În sistemul educațional românesc, educația sexuală continuă să reprezinte un subiect tabu, dar și elementul central al mai multor dezbateri ideologice. În acest sens, suntem de părere că sănătatea elevilor trebuie să primeze, iar factorii decizionali trebuie să promoveze politici educaționale în raport cu realitatea țării noastre, țară care ocupă primul loc din Uniunea Europeană la numărul de mame adolescente.”, se precizează într-un comunicat de presă comun al Consiliului Național al Elevilor (CNE), Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) și Consiliului Tineretului din România (CTR).

Educația sexuală nu înseamnă pornografie

Educația sexuală nu este doar despre sex. Aceasta este partea finală. Educația este nevoie pentru adolescentul să își cunoască foarte bine corpul, să știe când este momentul potrivit să facă pasul, să știe să recunoască situațiile în care este hărțuit, să știe care sunt repercursiunile unei vieți sexuale dezordonate. Nu vorbim doar despre o sarcină nedorită, ci despre boli grave care îl pot afecta grav.

Discuțiile despre ce sex nu trebuie să fie explicite și, cred că, nimeni nu se așteaptă ca cei mici să vadă material pornografic. Nu, nu le povestim despre sex la 2 ani, îi învățăm denumirea medicală a organelor sexuale. Lăsăm păsările în treaba lor și ne introducem în vocabular cuvinte precum ”penis” și ”vulvă”, le repetăm de suficiente ori cât să ne simțim confortabil să le spunem și în fața copiilor. Dacă nu facem acești pași mici, când va trebui să vorbim despre lucruri mult mai complexe nu vom mai avea noi curaj, iar copiilor li se va părea ciudat că dintr-o dată mama vine cu astfel de subiecte de discuție.

Mame minore. Adolescenții și-ar dori să discute cu părinții despre subiecte intime

Potrivit psihologului Mirun Jovin, jumătate dintre adolescenți își încep viața sexuală fără ca părinții lor să știe. 70% dintre aceștia și-ar fi dorit să poarte o discuție cu mama sau cu tata înainte să se aventureze, spune un studiu recent. „Cel mai important este să îi învăţăm pe copii să fie responsabili. Explicaţi-le cum să ia decizii şi să înţeleagă şi care sunt consecinţele”, spune Dr. Seigel.

Dacă vedeţi ceva la TV sau citiţi într-o revistă, e o oportunitate bună de a duce discuţia înspre educaţia pentru sănătate. Cereţi opinia copilului, profitaţi ca să îl ajutaţi să devină încrezător în abilitatea lui de a judeca.

Așa cum nu le dăm drumul copiilor mici în stradă urându-le mult noroc şi lăsându-i de izbelişte și îi ţinem de mână, le explicăm care sunt pericolele, așa trebuie să facem și cu educația sexuală.

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație ()