Nutrienții cheie pentru dezvoltarea creierului copiilor

copil creier

Vitamine, minerale, acizi grași…toate joacă un rol esențial în creșterea copilului încă din perioada intrauterină. Dar cât de importantă este nutriția pentru dezvoltarea creierului copilului? Expresia „alimente pentru creier” (brain food) arată însemnătatea nutriției în formarea și alimentarea cu energie a creierului.

Dietă echilibrată în timpul sarcinii

Totul începe cu mult înainte de naștere – alimentația mamei în timpul sarcinii este primordială pentru dezvoltarea fetusului. În cursul perioadei fetale și postnatale precoce, unele regiuni ale creierului (hipocampusul, cortexul vizual și auditiv) se dezvoltă rapid, având nevoie de nutrienți pentru a deveni perfect funcționale.

Încă din 1969, Organizația Mondială a Sănătății a realizat un top al carențelor de mare risc. Prioritare sunt carențele de fier și iod. Urmate de cele de vitaminele B9 și B12, implicate în numeroase patologii. Cercetătorii au evidențiat impactul pe care îl are lipsa vitaminei B9 (acid folic) asupra sistemului nervos central al embrionului. Astfel, medicii recomandă o suplimentare a vitaminei B9 cu o lună înainte de concepție până la sfârșitul primului trimestru de sarcină.

În trimestrele II și III au loc procese importante de creștere și maturare a creierului. “Atât substanța albă, cât și cea cenușie cresc în volum. Axonii, celulele gliale, neuronii se dezvoltă rapid, iar între săptămânile 24-40 de sarcină axonii formează conexiuni. Neuronii proliferează și migrează în cortexul cerebral și structurile nucleare ale substanței cenușii”, explică dr. Ana Simona Drochioi, într-un articol despre rolul nutriției în dezvoltarea creierului, publicat în Revista Română de Pediatrie.

Nașterile premature surprind creierul într-o perioadă critică de dezvoltare, putând astfel apărea tulburări importante de neurodezvoltare.

Specialiștii Federației Franceze pentru Studiul Creierului spun că menținerea dezvoltării creierului pe traiectoria normală este esențială atât pentru formarea fiecărei regiuni în parte, cât și pentru capacitatea acestora de a putea lucra împreună ca niște circuite ale unei structuri complexe. De aceea, toți nutrienții sunt importanți pentru creșterea și funcționarea creierului copiilor. Sunt însă unii care au efecte particulare semnificative în perioada dezvoltării timpurii. Lipsa acestora într-o anumită perioadă poate determina disfuncții pe termen lung.

Minerale indispensabile pentru un creier sănătos

Fierul

Fierul este absorbit rapid de către făt în ultimul trimestru de sarcină. “Fierul este necesar pentru procesele neuronale de bază cum ar fi mielinizarea, producerea neurotransmițătorilor și metabolismul energetic. Statusul fierului la nou-născuți poate fi afectat ca urmare a unei anemii feriprive materne severe, creșterii nevoilor de fier fetale pentru eritropoieză în caz de diabet matern sau depozitului insuficient datorat nașterii premature”, menționează dr. Ana Simona Drochioi, medic specialist pediatrie, Spitalul de Pediatrie Iași.

Unele studii au demonstrat că nivelurile scăzute ale feritinei în sângele din cordonul ombilical sunt asociate cu dezvoltarea neurologică scăzută la vârstă școlară. De asemenea, sugarii cu anemie feriprivă proveniți din mame diabetice au tulburări de memorie. Acei copii care au avut anemie feriprivă în perioada de sugar au continuat să prezinte un IQ mai scăzut, probleme sociale și deficit de atenție în perioada adolescenței.

Persoanele vegetariene sau vegane pot avea deficit de fier, de aceea e bine să îi spuneți acest lucru medicului dacă sunteți însărcinată. Ar putea să vă recomande să verificați mai atent nivelul hemoglobinei și să luați suplimente.

Alimente bogate în fier: ficatul de vită, de pui, struguri, fasole, linte, soia, spanac, nuci, semințe (de in, dovleac, susan, cânepă), frunze verzi, pasta de tomate, cartofi, ciuperci

Zinc

Zincul se află pe locul 4 în ceea ce privește concentrația sa în creier. Zincul este esențial pre și postnatal pentru creștere și maturare. În primele săptămâni de sarcină este esențial pentru multiplicarea celulară, implantarea embrionului, diferențierea celulară și maturarea organelor. În ultimele săptămâni de sarcină, deficitul de zinc împiedică replicarea neuronală și migrarea. Aportul matern scăzut de zinc în cursul sarcinii și lactației este asociat cu tulburări de atenție și alterarea funcții motorii la vârsta de 6 luni.

“Fetușii proveniți din mame cu deficit de zinc au mișcări fetale reduse și frecvență cardiacă variabilă. Acest lucru e sugestiv pentru stabilitate alterată a sistemului nervos autonom. Nivelurile scăzute de zinc asociate cu un raport cupru/zinc modificat se corelează cu severitatea simptomelor asociate cu autism”, se mai arată în studiul medicilor ieșeni.

Prematurii au un risc mai mare de a avea deficit de zinc deoarece 60% din zincul fetal este furnizat în ultimul trimestru de sarcină. Cercetătorii Federației Franceze pentru Studiul Creierului spun că lipsa zincului în prima perioadă a vieții poate determina deficiențe de învățare, memorare sau atenție.

Alimente bogate în zinc: carne roșie, carne de pasăre, fasole, nuci, cereale integrale, produse lactate, scoici

Cuprul

Cuprul este implicat în metabolismul energetic al creierului, în activitatea antioxidantă și în absorbția fierului. Dezvoltarea cerebelului pare a fi cea mai afectată de lipsa cuprului, cu efecte pe termen lung asupra funcției motorii, echilibrului și coordonării.

Surse de cupru: organe (mai ales ficat), crustacee, semințe de floarea soarelui, alune, linte, ciuperci, cereale

Iodul

Iodul este necesar pentru sinteza hormonilor tiroidieni care sunt esențiali asupra dezvoltării sistemului nervos central. Deficitul sever de iod înainte și în cursul sarcinii poate conduce la producție scăzută de hormoni tiroidieni la mamă și cretinism la copil. Chiar și în absența cretinismului, deficitul cronic de iod afectează grav inteligența.

Iodul îl putem găsi în următoarele alimente: alge marine, pește (cod), produse lactate, sare iodată, fructe de mare (creveți), ouă, prune (în special cele uscate), fasole

Acizii grași esențiali necesari pentru dezvoltarea creierului

Acizii grași esențiali și derivații lor (acidul docosahexanoic – DHA și acidul arahidonic – ARA) fac parte din structura țesutului cerebral, inclusiv din membrana celulară. Acizii grași polinesaturați cu lanț lung (LCPUFA), în special DHA, sunt agenți neurobiologici care participă la numeroase procese neuronale. Deficitul lor afectează neurogeneza, sturctura și integritatea membranei celulare, sinaptogeneza și mielinizarea. La prematuri, consumul de formule de lapte cu adaus de LCPUFA de tip omega 3 ameliorează funcția vizuală și dezvoltarea cognitivă.

Surse de acizii grași esențiali – pește gras (macrou, somon, hering, sardine, anșoa), ulei de ficat de cod, stridii, caviar, semințe de in, semințe de chia, nuci, soia, varza de bruxelles, semințe de cânepă

Folații și colina

Concentrațiile materne crescute de folați în timpul sarcinii pot influența dezvoltarea cognitivă a copilului. Importanța folaților pentru dezvoltarea creierului copiilor este evidențiată de efectul protector al suplimentării față de malformațiile tubului neural (spina bifida). Recomandările actuale vizează administrarea zilnică a unei cantități de 0.4 mg acid folic împreună cu o dietă bogată în folați. Proporția defectelor de tub neural care pot fi astfel prevenite se situează între 50-60%.

Alimente bogate în folați: leguminoase uscate (fasole, linte, năut, soia), sparanghel, ouă, frunze verzi (spanac, kale), sfeclă roșie, citrice, broccoli, nuci, semințe (semințe de in), ficat de vită, papaya, banane, avocado

Vitamine bune pentru creier

Vitamina A are rol în stabilirea conexiunilor dintre organele de simț și creier. Deficitul de vitamina A este un factor de risc neuroteratogenic în perioada preconcepțională. În perioada post-natală este asociat cu degenerarea neuronală și retiniană.

Putem găsi vitamina A în: ficat (de vită, miel), ulei de ficat de cod, macrou, somon, brânzeturi (brânză de capră, brânzeturi maturate, feta), unt, caviar, cartof dulce, dovleac, kale, morcov, ardei roșu, salată

Vitaminele din grupul B contribuie la funcționarea normală a sistemului nervos central. Este necesar în dezvoltarea cognitivă și în dezvoltarea memoriei de scurtă și lungă durată.

Deficitul de vitamina B6 poate determina apariția convulsiilor însoțite de anomalii în structura creierului și retard psiho-motor.

Vitamina B12 este un nutrient cheie pentru dezvoltarea și funcționarea creierului. “Este implicată în menținerea echilibrului dintre factorii neurotrofici și cei neurotoxici, neurotrofinele influențând proliferarea, diferențierea și supraviețuirea neuronilor. Studii pe animale au arătat că suplimentarea cu vitamina B12 este capabilă să mențină nivelul DHA și al factorului neurotrofic în cortex și hipocampus”, adaugă dr. Ana Simona Drochioi.

Surse de vitamine din grupul B: somon (B1, B2, B3, B5, B6, B12), frunze verzi – spanac, salată, kale, organe – ficat (B1, B2, B3, B5, B6, B7, B9, B12), ouă (B2, B5, B7, B9, B12), lapte integral (B1, B2, B5, B12), carne de vită (B1, B2, B3, B5, B6, B12), frcute de mare – stridii, scoici (B1, B2, B3, B9, B12), leguminoase (fasole, năut, linte, soia), carne de pui, carne de curcan, iaurt

Alăptarea, cea mai bună metodă de a asigura toți nutrienții necesari creierului

Laptele matern oferă cel mai bun amestec de nutrienți necesari dezvoltării creierului. Datorită compoziției sale care include și factori de creștere, hormoni, DHA și colină, laptele uman poate ameliora dezvoltarea cognitivă. În același timp, actul fizic al alăptării este important pentru dezvoltarea cognitivă și socio-emoțională. Studii efectuate pe copii de vârstă școlară din țări dezvoltate, care au fost alimentați natural în perioada de sugar, au arătat că aceștia aveau un coeficient de inteligență mai mare decât cei alimentați artificial.

 

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație ()