Record de cazuri noi de COVID-19 în România. De ce închiderea școlilor nu este suficientă. Explicațiile oamenilor de știință

Personal de specialitate igienizând școli din Grecia FOTO: Shutterstock

Încă 12 noi cazuri de coronavirus au fost confirmate într-o singură zi în România, 9 dintre pacienți fiind din București. Printre ei, se numără un copil de 3 ani și o gravidă. Patru dintre cei depistați au călătorit în Israel, Germania, Marea Britanie. Bilanțul cazurilor confirmate a ajuns la 29 la nivel național, a anunțat Grupul de Comunicare Strategică. Pentru alte 107 cazuri se așteaptă rezultatul testelor, iar mii de oameni sunt în izolare la domiciliu. În contextul în care COVID-19 pare de neoprit, oamenii de știință se întreabă în ce măsură modul în care s-a acționat în China poate fi replicat în Europa și ce măsuri pot ajuta cu adevărat să se limiteze acțiunea acestui virus. Ar putea încălzirea vremii să oprească virusul?

În acest moment niciun Guvern nu are armele necesare pentru a opri răspândirea noului coronavirus și nici să stagneze efectele asupra economiei, sunt de părere experții revistei științifice The Lancet. Principala prioritate acum este limitarea mortalității și minimizarea crizei financiare ce urmează. China, Italia, Coreea de Sud și Iran sunt cele mai grav afectate, dar COVID 19 este răspândit în 10 martie 2020 în 115 state.

Totul a început în China, în decembrie 2020. De atunci, situația a scăpat de sub control și coronavirusul s-a răspândit pe aproape tot globul. Deciziile drastice pe care le-au luat autoritățile din China au făcut ca după o perioadă să nu mai apară victime. Carantina, păstrarea distanței sociale, izolarea celor bolnavi au fost măsuri care au ajutat la stagnarea răspândirii noului coronavirus.

În ce măsura va funcționa modelul Chinei în Europa

Multe dintre țările în care acest virus a păstrus au încercat să preia exemplul dat de autoritățile chineze, în speranța că va funcționa. Totuși, este destul de greu de crezut că în alte state este posibil să fie luate măsuri atât de drastice, însă le pot adapta la modul lor de guvernământ. De asemenea, experiențe folositoare pentru limitarea epidemiilor vin din Singapore și Hong Kong, care în perioada 2002-2003 s-au luptat cu SARS (Sindromul Respirator Acut).

Parcursul unei epidemii are de obicei niște puncte cheie, însă în cazul noului coronavirus nu este pe deplin înțeles de către specialiști.

O provocare pentru epidemiologi este convingerea factorilor de decizie politică să ia măsuri care să limiteze efectele epidemiei, mortalitatea fiind unul dintre ele. De asemenea, se urmărește evitarea unui vârf epidemic care copleșește serviciile de îngrijire a sănătății, păstrarea efectelor asupra economiei la niveluri gestionabile și aplatizarea curbei epidemice până când se vor dezvolta și fabrica vaccinuri la scară largă, dar și terapii antivirale.

Închiderea școlilor trebuie combinată cu multe alte măsuri

Uitându-ne în urmă, închiderea școlilor a fost cea mai bună dezicie în cazul gripei pandemice A, din anul 2009. Este nevoie însă de o combinație de măsuri. Evitarea aglomerațiilor va face ca răspândirea să aibă o viteză mai mică. Totuși, în cazul COVID19 este probabil să fie nevoie de o distanță socială mai mare, așa cum a fost instituită în China. Această măsură previne transmiterea de la cazuri simptomatice și nesimptomatice, de aceea aplatizează epidemia și împinge vârful cât mai mult. Opinia generală a epidemiologilor este că cu cât  se reduce mai mult răspândirea virusului cu atât mai mare va fi curba epidemică.

În cazul COVID-19, impactul potențial economic al autoizolării sau al carantinei obligatorii ar putea fi substanțial, așa cum s-a întâmplat în China. Oricum, comportamentul individual va fi crucial pentru a controla răspândirea COVID-19. De fapt, potrivit publicației The Lancet, cea mai importantă problemă ar putea fi modul în care reacționează fiecare persoană în parte, mai degrabă decât acțiunea guvernamentală, în democrațiile occidentale. Autoizolarea timpurie, solicitarea de consiliere medicală de la distanță, cu excepția cazului în care simptomele sunt severe și distanța socială sunt esențiale. Acțiunile guvernamentale de interzicere a întrunirilor în masă, interzicerea zborurilor sunt de asemenea importante.

Scăpăm de epidemia de COVID-19 dacă vine căldură?

O teorie potrivit căreia venirea primăverii ar putea pune capăt epidemiei cu noul coronavirus oferă speranțe, însă unii oameni de știință nu sunt de acord cu ea. În cazul în care Covid-19 seamănă cu virusurile gripale, creșterea temperaturilor va reduce răspândirea virusului în emisfera nordică. Virusurile care provoacă gripa sezonieră supraviețuiesc și proliferează la temperaturi scăzute, iar venirea primăverii le scade rezistența – ceea ce explică de ce nu avem epidemii de gripă în sezonul cald. La temperaturi de peste 20 de grade Celsius, rezistența multor virusuri scade, numărul de îmbolnăviri se reduce, dar nu dispare definitiv – cazuri izolate de gripă, de exemplu, se pot înregistra și vara.

Ceea ce face acest nou virus probabil mai greu de controlat decât SARS este faptul că s-ar putea transmite înainte de a avea simptome. Cred că ar trebui să ne pregătim pentru un sezon gripal foarte, foarte rău, poate chiar cel mai rău sezon gripal al epocii moderne. 

Profesor epidemiolog Marc Lipsitch, Universitatea Harvard

Dacă noul coronavirus este sau nu sensibil la temperaturi înalte nu a fost confirmat până în prezent. Experți în boli infecțioase atrag atenția că aceasta ar putea fi o concluzie pripită. Noul virus a fost studiat mult prea puțin pentru a putea presupune că rezistența lui va scădea odată cu venirea căldurii. Zeci de cazuri au fost depistate și în țări cu temperaturi care depășesc 20 de grade în această perioadă, precum Thailanda, Kuweit sau Vietnam. Raportat la numărul populației, acestea pot fi, însă, cazuri izolate.

„Descoperim lucruri absolut noi despre noul coronavirus, pentru că este un agent patogen nou. Toate informațiile științifice dobândite aduc un plus de cunoaștere în privința manifestărilor acestui virus. Ceea ce se știe este că rezistența coronavirusului la condițiile de mediu este de mai lungă durată decât a virusului gripal”, a declarat pentru smartliving.ro spune Prof. dr. Doina Azoicăi, medic primar epidemiologie și preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie.

Citiți mai multe despre noul coronavirus în următoarele articole:

De ce este o amenințare noul coronavirus? Ce răspund experții de top ai lumii

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație ()